Fizionomia locuitorilor Groenlandei de acum 4.000 de ani, descifrată cu ajutorul testelor ADN

Acest bărbat făcea parte din civilizaţia Saqqaq, prima cunoscută în Groenlanda, avea probabil ochi căprui, o piele închisă la culoare, părul de nuanţă închisă şi se confrunta cu un risc crescut de calviţie, a explicat Eske Willerslev, de la Universitatea din Copenhaga, coordonatorul studiului.

Potrivit analizei ADN-ului său, acest străvechi eschimos, foarte bine adaptat din punct de vedere genetic la temperaturile scăzute, se confrunta, totuşi, cu un risc crescut de otită, din cauza cerumenului prea uscat din ureche, a adăugat acelaşi cercetător danez.

"Până de curând, niciun genom al unui om preistoric nu a fost publicat", doar câteva informaţii fiind disponibile referitoare la o porţiune infimă a genomului, adică "câteva mii de baze, din ADN-ul unui singur om de Neanderthal", afirmă autorii acestui studiu, publicat în revista Nature.

În cazul bărbatului care a trăit în urmă cu 4.000 de ani în Groenlanda, 79% din genomul său conţinea trei miliarde de perechi de baze (elemente chimice elementare), putând fi astfel secvenţiat, graţie excelentei conservări a ADN-ului său în solul îngheţat al insulei.

Analiza genomului a vizat cromozomii din celule (inclusiv cele din firele de păr), dar şi ADN-ul mitocondriilor, uzinele energetice ale celulelor umane.

Graţie noilor tehnici, secvenţierea spiralei duble de ADN din firele de păr descoperite în permafrostul din Groenlanda a putut fi verificată de 20 de ori. În timpul decriptării genomului uman, această operaţiune a fost efectuată doar de 10 ori.

Acest detaliu le-a permis cercetătorilor să identifice, pe lunga spirală de ADN, peste 35.000 de variaţii punctuale, bogate în informaţii despre originea bărbatului din Groenlanda. Ordinea în care se succed cele patru baze (guanina, adenina, citozina, timidina) determină programul genetic care diferă de la un individ la altul.

Grupa sangvină A+ şi anumite caracteristici genetice ale bărbatului din Groenlanda sugerează, în opinia cercetătorilor danezi, că acesta provenea dintr-o populaţie venită din Siberia, în urmă cu 5.500 de ani, cu 200 de generaţii înainte de naşterea sa.

"Populaţiile contemporane cele mai apropiate din punct de vedere geografic cu care era înrudit nu erau inuiţii, nici groenlandezii sau indienii din America, ci trei populaţii din nord-estul Siberiei: Nganasan, Koryak şi Chukchi", a declarat coordonatorul studiului.

Migraţia populaţiilor între Lumea Veche şi Lumea Nouă s-a produs în urmă cu 5.500 de ani, prin strâmtoarea Bering.