„Alegere greșită pentru Parchetul European”

20 iul. 2026, 16:21, Știri externe

Sorina Matei

„Doamna Kovesi a fost o alegere foarte greșită pentru Parchetul European. A repetat toate greșelile pe care le-a făcut în România”

Ministrul Sănătății din Grecia și vicepreședinte al Noii Democrații, Adonis Georgiadis , pe fondul evoluțiilor din cazul OPEKEPE, a pus sub semnul întrebării modul în care a funcționat Parchetul European sub conducerea Laurei Codruța Koveși.

Adonis Georgiadis a descris-o pe Laura Kovesi drept „o alegere foarte greșită” pentru lansarea Parchetului European , argumentând că modul în care a gestionat cazul OPEKEPE a provocat tulburări politice fără a utiliza în prealabil dovezi esențiale.

Percheziții EPPO, condus de Laura Codruța Koveși, în mai multe state UE împotriva lui Jordan Bardella, principalul candidat la Președinția Franței

EPPO, condus de Codruța Koveși, ia din nou în vizor România. Doi inculpați pentru fraudă în șase proiecte Erasmus+

„Doamna Kovesi își încheie mandatul în aproximativ o lună. Am marea așteptare, ca politician teribil de pro-european, ca succesorul său să schimbe complet modul de funcționare al Parchetului European. Doamna Kovesi a fost o alegere foarte greșită pentru lansarea Parchetului European. Nu a înțeles limitele acestuia, nici ce înseamnă respectul pentru independența statelor, nici ce ar trebui să investigheze exact un Parchet European. A repetat toate greșelile pe care le-a făcut în România nu doar în Grecia, ci și în toate celelalte țări din Europa cu probleme similare”, a spus el.

Ministrul Sănătății a subliniat că nu pune la îndoială instituția Parchetului European în sine, ci modul în care a funcționat sub șefa sa „Nu sunt membru al bandei mizerabile care protestează. Judec instituțiile. Instituția Parchetului European este o instituție bună. Cu toate acestea, a început greșit cu dna Kovesi”, a spus el.

Și premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a promis că vrea să scoată la lumină „adevărul deplin din jurul cazului OPEKEPE”, criticând poziția opoziției, în urma anunțului Parchetului European și a depunerii acuzațiilor împotriva majorității parlamentarilor ND.

De cealaltă parte, UE a anunțat că susține procurorul european, dar îndeamnă Grecia să consolideze statul de drept. Comisia Europeană și-a arătat sprijinul pentru EPPO, pentru șefa instituției, Laura Codruța Kovesi, în raportul privind statul de drept, dar și-a arătat preocupările pentru situația sistemului judiciar, transparență și protecția jurnaliștilor.

O dispută dură

Disputa dintre Laura Codruța Kövesi (șefa Parchetului European – EPPO) și autoritățile din Grecia reprezintă o confruntare politico-juridică majoră provocată de investigarea macro-fraudei cu fonduri agricole europene (scandalul agenției elene OPEKEPE). Tensiunile au atins cote maxime în primăvara și vara anului 2026 din cauza acuzațiilor reciproce de imixtiune politică și blocaj instituțional. Scandalul s-a desfășurat pe mai multe planuri:

Inculparea parlamentarilor și reacția politică dură. Tensiunile au explodat după ce EPPO a cerut ridicarea imunității și a trimis în judecată 4 deputați eleni în funcție din partidul de guvernământ Noua Democrație. Miniștri și oficiali de la Atena au reacționat cu furie, acuzând-o pe Kövesi de „ingerință politică” și lansând campanii media negative împotriva anchetatorilor. În cadrul Forumului Economic de la Delphi, procurorul-șef european a atacat dur clasa politică elenă, declarând public că OPEKEPE este „un acronim pentru corupție, nepotism și clientelism”. Ea a denunțat atacurile și tentativele de intimidare asupra echipei sale.
Conflictul juridic de la Curtea Supremă a Greciei. O dispută majoră s-a purtat direct pe teritoriul sistemului judiciar elen în vara anului 2026. Consiliul Judiciar Suprem din Grecia a prelungit în unanimitate mandatele a trei procurori europeni delegați greci. Laura Codruța Kövesi s-a opus ferm și a cerut anularea acestei decizii, contestând independența structurală a modului în care autoritățile de la Atena gestionează acești procurori. În iunie 2026, Kövesi a pierdut acest recurs la Curtea Supremă din Grecia, marcând un punct culminant de tensiune instituțională. Ea a ripostat rapid, transmițându-le oficialilor greci să conteste interpretările juridice la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) dacă nu sunt de acord cu regulamentele europene.
Acuzațiile privind legile de protecție a politicienilor. Kövesi a criticat public, în repetate rânduri, legislația din Grecia (inclusiv Constituția locală), afirmând că aceasta oferă o imunitate exagerată miniștrilor și parlamentarilor, acționând ca un scut în fața investigațiilor europene. Această dispută structurală s-a acutizat inițial în contextul tragediei feroviare de la Tempi și s-a extins masiv asupra dosarului subvențiilor agricole fraudate.