Bolojan, premierul demis cu cele mai multe voturi împotrivă din ultimul deceniu. Ce mai poate face ca interimar

Președintele PNL și premier al României, Ilie Bolojan a fost demis de către Parlament cu 281 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 voturi anulate. 

După ce 254 de parlamentari PSD și AUR au inițiat și semnat moțiunea de cenzură „Stop planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, ceea ce a reprezentat în sine un record de semnături în istoria parlamentarismului românesc, Ilie Bolojan a fost debarcat de Parlament cu 48 de voturi în plus decât era necesar (233 de voturi).

În ultimul deceniu, doar patru premieri au fost demiși prin moțiune de cenzură de către Parlament: este vorba de Sorin Grindeanu (PSD), Viorica Dăncilă (PSD), Ludovic Orban (PNL) și Florin Cîțu (PNL).

Prin comparație, Ilie Bolojan a strâns un număr record de voturi și semnături împotriva sa (281), același ca Florin Cîțu.

• În 2017, moțiunea de cenzură împotriva lui Sorin Grindeanu a fost votată de 241 de parlamentari, după ce a strâns 222 de semnături.

• În 2019, moțiunea de cenzură împotriva Vioricăi Dăncilă a fost votată de 238 de parlamentari, după ce a fost semnată de 237 de aleși.

• În 2020, moțiunea de cenzură împotriva lui Ludovic Orban a fost votată de 261 de parlamentari, după ce a strâns 208 de semnături.
• În 2021, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Florin Cîțu a fost votată de 281 de parlamentari, după ce a fost semnată de 122 de deputați și senatori USR PLUS și AUR.

Ilie Bolojan, interimar – maximum 45 de zile, competențe limitate și multe interdicții

Odată cu adoptarea moțiunii de cenzură, potrivit Constituției, Guvernul Ilie Bolojan este considerat legal demis, Parlamentul retrăgându-i încrederea acordată la învestitură.

După demitere, potrivit legii, Guvernul Ilie Bolojan rămâne interimar, încetarea efectivă a mandatului urmând să se petreacă în maximum 45 de zile.

În cele 45 de zile, Guvernul interimar Bolojan are competențe limitate:

• nu poate adopta ordonanțe de urgență (OUG),
• nu poate adopta ordonanțe simple,
• nu poate iniția proiecte de lege
• nu poate promova politici noi, potrivit prevederilor Codului Administrativ

Un Guvern interimar nu poate decât să administreze treburile publice curente și poate emite juridic doar acte cu caracter individual sau normativ de nivel secundar, cum sunt Hotărârile de Guvern.

Interdicția reflectă principiul conform căruia un Guvern care nu mai are sprijin politic parlamentar (fiind demis) nu mai poate modifica legislația primară a României, prin legi și ordonanțe.

Următorul pas: rolul central îl are Președintele României. Un nou vot de încredere în Parlament pentru noul Guvern

Având în vedere demiterea Guvernului Bolojan de către Parlament, potrivit Constituției, pasul următor îl reprezintă convocarea consultărilor formale la Palatul Cotroceni, rolul central avându-l președintele României, parte din puterea executivă din România.

Potrivit articolului 103 – Învestitura din legea fundamentală, Președintele României urmează să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim ministru care să obțină votul de încredere al Parlamentului.

(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

După votul de învestitură, potrivit art. 104 – jurământul de credinţă, primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul. Iar Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.