Care state europene sunt cel mai afectate de criza petrolului, generată de războiul din Iran? Ce arată datele la nivel global

Economiile europene și asiatice, mai afectate decât SUA

Analiștii spun pentru Financial Times că atacul lui Donald Trump asupra Iranului dă o lovitură puternică economiilor europene și asiatice, spre deosebire de SUA, unde efectele sunt parțial amortizate datorită sectorului energetic intern extins.

SUA este exportator net de gaze naturale din 2017 și de petrol din 2020, arată cifrele oficiale, ceea ce înseamnă că propriul sector energetic beneficiază de creșterea prețurilor, chiar dacă gospodăria americană medie va fi și ea puternic afectată de creșterea costurilor benzinei.

Prin contrast, economiile europene și asiatice care depind de importurile de energie se confruntă cu o creștere mult mai accentuată a inflației, parțial pentru că prețurile gazelor naturale pe aceste piețe sunt mai volatile decât în SUA și au crescut deja – iar combustibilul este crucial pe piețele lor interne de energie.

„SUA este izolată, dar nu imună la pagube”, a declarat James Knightley de la banca ING.

America nu va suferi întreruperi de aprovizionare cu mărfuri cheie, așa cum se va observa în alte părți, a argumentat el. „Toată lumea va avea o situație mai proastă, deoarece, fundamental, s-a scumpit un factor cheie de producție”, a fost de acord David Aikman, șeful think-tank-ului Institutului Național de Cercetări Economice și Sociale (Niersr).

„Dar totul va avea un impact inegal între țări.”

Cum afectează creșterea prețurilor la energie economiile?

Prețul țițeiului Brent a crescut cu aproape 30% săptămâna trecută, după izbucnirea războiului, în timp ce în Europa prețurile la gaze au încheiat săptămâna cu valori de peste 60% mai mari.

Creșterile au fost determinate de temerile privind o întrerupere susținută a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, artera cheie pentru traficul energetic, precum și de pierderile de producție în alte părți ale Orientului Mijlociu.

Crește inflația, scade puterea de cumpărare, scade PIB

Prețurile mai mari, dacă se mențin, vor duce la creșterea inflației, vor reduce puterea de cumpărare a gospodăriilor și vor afecta creșterea PIB-ului în economiile din întreaga lume.

Băncile centrale ar putea fi obligate să mențină ratele dobânzilor neschimbate pentru mai mult timp sau chiar să înăsprească politicile monetare, în timp ce guvernele se confruntă cu presiuni fiscale suplimentare dacă decid să intervină pe piețele energetice pentru a atenua impactul.

Schimbările prețurilor la energie sunt „un mecanism puternic de redistribuire a veniturilor între țări”, a declarat Qian Wang, economist-șef pentru Asia-Pacific la Vanguard.

Exportatorii de petrol vor economisi o parte mai mare din câștig, dar consumatorii tind să reducă cheltuielile imediat, în timp ce piețele financiare au de suferit, ceea ce înseamnă că cererea globală generală va avea de suferit, arată FT.

Severitatea impactului va depinde nu doar de cât de mult vor crește prețurile, ci și de durata creșterii economice și de ceea ce fac guvernele pentru a încerca să ușureze povara asupra consumatorilor.

Italia, Germania și Regatul Unit depind de importurile de gaze

Care economii vor resimți cel mai mare impact al creșterii prețurilor la benzină?

Creșterea prețurilor la gaze a depășit creșterea costurilor țițeiului. Acest lucru va fi costisitor pentru economiile europene precum Italia, Germania și Regatul Unit, care depind în mare măsură de importurile de gaze.

O analiză a 15 economii realizată de Oxford Economics sugerează că creșterea costurilor energiei va lăsa cea mai mare amprentă asupra Italiei, unde inflația din trimestrul al patrulea al acestui an ar putea crește cu peste 1 punct procentual față de previziunile anterioare ale firmei de consultanță.

Zona euro în ansamblu și Regatul Unit vor înregistra o creștere de peste jumătate de punct a inflației proiectate.

În schimb, inflația din SUA în trimestrul al patrulea va fi impulsionată cu doar 0,2 puncte procentuale, în timp ce Canada va fi cea mai puțin afectată, conform analizei.

Și China, India și Coreea de Sud sunt vulnerabile

China, India și Coreea de Sud sunt țări mari importatoare de petrol și gaze transportate din Golf, ceea ce le face și vulnerabile.

China, de exemplu, importă 70-75% din consumul său de țiței. O mare parte din importurile sale din Orientul Mijlociu trec prin Strâmtoarea Ormuz.  Cu toate acestea, China se poate baza pe stocuri mai mari de petrol și poate face presiuni asupra rafinăriilor pentru a suspenda exporturile, pentru că își protejează aprovizionarea. De asemenea, are potențialul de a apela la importuri rusești .

Guvernul chinez ar putea interveni pentru a limita transmiterea de la prețul țițeiului la prețul cu amănuntul al benzinei și că o inflație ușor mai mare ar putea fi chiar binevenită, având în vedere „presiunea deflaționistă” persistentă din țară.

Norvegia și Canada vor profita de prețurile mai mari. La fel și SUA

Marii exportatori de energie, precum Norvegia și Canada, vor vedea efecte „mai pozitive în mod clar”, deoarece vor profita de prețurile mai mari, evitând în același timp amenințările la adresa producției și veniturilor cu care se confruntă furnizorii din Orientul Mijlociu, precum Qatar, au declarat analiștii de la Capital Economics.

Cum afectează valul energetic SUA, având în vedere că este un exportator de energie? SUA au devenit o superputere energetică în ultimele două decenii, sunt cel mai mare producător de petrol și gaze din lume.

Asta înseamnă că producătorii americani sunt pregătiți să culeagă roadele prețurilor mai mari, mai ales dacă conflictul se prelungește și prețurile rămân ridicate. Acțiunile americane au fost supuse unei presiuni mai mici decât unele piețe din Europa și Asia de la începutul conflictului, ceea ce sugerează că unii investitori pariază pe o scădere mai mică asupra PIB-ului Americii de Nord decât în alte economii majore.

Producția ridicată din SUA protejează parțial consumatorii, în special în sectorul gazelor naturale, unde piața globală este oarecum fragmentată.

În timp ce prețurile gazelor naturale din Europa și Asia au crescut săptămâna trecută, prețurile din SUA au crescut doar treptat.

Lipsa capacității de lichefiere și export a GNL-ului va limita capacitatea producătorilor americani de a exporta gaze către alte piețe, contribuind la menținerea unui control asupra prețurilor gazelor americane, a declarat David Oxley de la Capital Economics, descriind SUA drept o „insulă a gazelor”.

Consumatorii americani sunt, totuși, afectați, înaintea alegerilor din noiembrie

Însă în domeniul petrolului, unde piața este mai globală, consumatorii americani vor fi probabil presați.

West Texas Intermediate, țițeiul de referință din SUA, a înregistrat săptămâna trecută cea mai mare creștere săptămânală înregistrată încă din 1983. Aceasta a alimentat o creștere a prețurilor la benzină în SUA, care au ajuns vineri la 3,32 dolari pe galon, potrivit AAA, față de 2,98 dolari cu o săptămână înainte și marcând cel mai ridicat nivel din 2024.

Prețurile petrolului au crescut și mai mult luni, Brent, indicele internațional de referință, crescând cu 25% în Asia, ajungând la 116,17 dolari pe baril. West Texas Intermediate, indicele american, a crescut cu 28%, ajungând la 116,29 dolari.

Goldman Sachs a avertizat că, dacă criza se prelungește pe tot parcursul lunii martie, prețurile petrolului vor depăși „probabil” vârfurile din 2008 și 2022, când Brent a depășit 147 de dolari/baril, iar benzina a depășit, respectiv, 5 dolari/galon.

Creșterea prețurilor reprezintă un risc pentru Trump, înaintea alegerilor intermediare din noiembrie.

Multe studii arată că creșterea prețurilor la benzină îi afectează puternic pe americanii săraci, pentru că aceștia tind să aibă locuri de muncă care necesită mai multe deplasări rutiere și cheltuiesc o proporție mai mare din venitul lor pe combustibil.