Ce propune Guvernul Adrian Veștea în Justiție: combaterea corupției, secții specializate pentru mediul de afaceri, reglementarea volumului de dosare, reintegrarea magistraţilor pensionari, reevaluarea Inspecției Judiciare

Ca obiective generale, Guvernul Adrian Veștea își propune o Justiţie eficientă, accesibilă, imparţială şi independentă.

„Modernizarea infrastructurii şi eficientizarea activităţii, pe baza unor criterii de performanţă sporite şi reformă legislativă. Combaterea infracţionalităţii, accelerarea recuperării prejudiciilor din infracţiuni şi măsuri sporite de protejare a victimelor. Digitalizarea instituţională şi funcţională. Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi separarea puterilor în stat. Dialog şi cooperare instituţională şi interprofesională”, se arată în programul consultat de Mediafax.

Guvernul Adrian Veștea dorește combaterea corupției, a traficului de droguri, specializarea magistraților, digitalizare, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, separația puterilor în stat, înființarea de secții specializate pentru mediul de afaceri, reglementarea volumului de dosare, reintegrarea magistraţilor pensionari, dar și reevaluarea Inspecției Judiciare:

  Reforme şi modernizare. Justiţie pentru cetăţeni şi pentru mediul de afaceri

   1. Îmbunătăţirea cadrului legal pentru susţinerea accesului la justiţie prin ajutorul public judiciar pentru persoane fizice şi juridice;

2. Reducerea duratei de soluţionare a cauzelor şi punerea eficientă în executare a hotărârilor judecătoreşti, atât în mediul privat, cât şi de către autorităţi;

3. Creşterea eficienţei în combaterea fenomenelor infracţionale grave care afectează siguranţa cetăţenilor precum trafic de persoane, trafic de droguri, evaziune fiscală şi corupţie;

4. Generalizarea proiectului Educaţia juridică în şcoli, element esenţial de prevenţie socială pe termen lung;

5. Reevaluarea legislaţiei privind incriminarea evaziunii fiscale, pentru o mai eficientă combatere a acestui fenomen ilicit;

6. Revizuirea politicii de resurse umane – recrutare, evaluare, promovare, răspundere disciplinară şi reintegrarea personalului;

7. Revizuirea Codului muncii în colaborare cu ministerul de resort;

8. Reevaluarea legislaţiei privind salarizarea personalului din sistemul de justiţie care să prevină procesele şi calculul diferenţiat al salariilor;

9. Simplificarea procedurilor comerciale în vederea încurajării de noi investiţii şi a dezvoltării celor existente;

10. Armonizarea legislaţiei primare şi secundare la reglementările europene în materie de TVA şi taxe, precum şi la practica Curţii de Justiţie a Uniunii Europene;

11. Măsuri pentru specializarea magistraţilor;

12. Întocmirea unui codex al societăţilor comerciale care să cuprindă actualizarea legii societăţilor comerciale şi toate actele normative privind insolvenţa şi falimentul acestora în plan naţional şi european;

13. Secţii specializate pentru mediul de afaceri, începând cu cele 15 municipii în care funcţionează curţi de apel;

14. Înfiinţarea unui corp de specialişti pentru completele specializate în litigii de achiziţii publice;

15. Promovarea de instrumente alternative proceselor în instanţă, precum medierea, arbitrajul şi procedurile notariale;

16. Instituirea cadrului legal pentru soluţionarea la distanţă a litigiilor cu profesionişti;

17. Utilizarea instrumentelor digitale pentru a spori eficacitatea, transparenţa şi securitatea juridică;

18. Inventarierea de către registrul comerţului a tuturor autorizaţiilor necesare pentru derularea fiecărei categorii de activitate comercială. Punerea la dispoziţia publicului a acestor informaţii într-o manieră uşor accesibilă, transparentă, completă şi clară;

19. Cooperarea cu mediul de afaceri, în scopul îmbunătăţirii legislaţiei aplicabile afacerilor;

20. Revizuirea legislaţiei şi reorganizarea pe domenii de activitate, în acord cu nevoile reale ale societăţii; în colaborare cu Consiliul Legislativ se va face identificarea tuturor actelor normative care necesită corelare legislativă;

21. Interpretare legislativă şi jurisprudenţă unitare. Publicarea expunerilor de motive şi a dezbaterilor din comisiile parlamentare de specialitate, astfel încât să faciliteze înţelegerea de către destinatari şi instanţele de judecată a literei şi spiritului legii;

22. Implementarea imediată a deciziilor CCR, CEDO şi CJUE; reglementarea obligativităţii revizuirii legislative la un termen de referinţă scurt pentru corelarea legislaţiei cu nevoile reale ale societăţii;

23. Identificarea unor criterii obiective de meritocraţie şi experienţă pentru accesul magistraţilor la grade profesionale superioare şi la funcţii de conducere;

24. Reevaluarea organizării şi funcţionării Inspecţiei Judiciare pentru eficientizarea activităţii acesteia;

25. La Institutul Naţional al Magistraturii, în cadrul concursului de admitere, se vor asigura locuri special alocate distinct pentru minorităţile naţionale;

26. Reevaluarea hărţii judiciare a judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii pentru eficientizarea actului de justiţie;

27. Reglementarea mecanismelor legale de asigurare a volumului optim de activitate pentru magistraţi în vederea asigurării unui timp rezonabil de soluţionare a fiecărei cauze; introducerea unor proceduri adecvate de filtrare a sesizării instanţelor, apte să conducă la reducerea inflaţiei de cauze care nu necesită o soluţionare judiciară;

28. Recuperarea cheltuielilor cu persoanele care s-au sustras urmăririi penale sau executării condamnărilor;

29. Asigurarea personalului necesar instanţelor şi parchetelor şi identificarea unor soluţii privind echilibrarea schemelor de judecători, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii;

30. Utilizarea eficientă a resursei umane calificate din domeniul judiciar, prin reintegrarea magistraţilor pensionari în activitate şi diminuarea astfel a cheltuielilor statului cu plata pensiilor ocupaţionale, prin majorarea perioadei de revenire în sistem de la 3 ani la 7 ani;

31. Standardizarea schemelor de personal, în funcţie de volumul de activitate al instanţei sau parchetului, precum şi constituirea în cadrul parchetelor a unor compartimente performante de investigatori specializaţi în domenii de nişă, cum ar fi investigaţiile financiare ori în domeniul criminalităţii informatice sau în legătură cu infracţiunile de mediu;

  Acţiuni eficiente pentru instituţiile subordonate şi profesiile conexe actului de justiţie:

1. Eficientizarea activităţii de expertiză judiciară, consolidarea capacităţii operaţionale a INEC în cât mai multe domenii de activitate şi dezvoltarea infrastructurii la nivel teritorial;

2. Îmbunătăţirea, în acord cu standardele europene, a reglementărilor privind accesul în corpul experţilor în vederea creşterii gradului de profesionalizare a acestora;

3. Eficientizarea activităţii ANP prin revizuirea şi modernizarea cadrului legislativ şi prin reforma instituţională;

4. Măsuri pentru reintegrarea poliţiştilor penitenciari prin acordarea dreptului de reîncadrare în sistem după pensionare cu diminuarea la 15% a pensiei, într-un termen maxim de 7 ani de la data ieşirii din sistem ca urmare a pensionării;

5. Eficientizarea mecanismelor de recuperare a prejudiciilor şi a tuturor produselor infracţiunii; întărirea rolului ANABI şi colaborarea cu Ministerul de Finanţe;

6. Simplificarea accesului la registrul comerţului, eficientizarea activităţii ONRC;

7. Încheierea de parteneriate între autorităţile statului şi profesiile juridice organizate în mod independent;

8. Pentru a degreva instanţele de judecată, Ministerul Justiţiei susţine un dialog cu CSM şi cu uniunile profesiilor juridice prin promovarea şi folosirea de către justiţiabili a procedurilor alternative şi simplificate de soluţionare a litigiilor;

9. Consolidarea independenţei profesiei de avocat, pentru asigurarea efectivă a dreptului la apărare în acord cu art. 24 din Constituţia României  şi cu normele europene.

  Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene:

1. Respectarea termenelor pentru finalizarea ţintelor şi jaloanelor din PNRR, Mecanismul financiar norvegian şi Programul de cooperare elveţiano-român.

2. Orice modificare a legilor justiţiei se va face doar în cooperare şi negociere cu Comisia Europeană pentru a nu periclita PNRR.

 Programe de finanţare/dezvoltare. Proiecte de infrastructură în sistemul judiciar:

1. Continuarea demersurilor pentru realizarea Cartierului pentru Justiţie – Justice District – din Bucureşti;

2. Continuarea şi actualizarea Programului naţional de investiţii în infrastructura instanţelor şi parchetelor;

3. Finalizarea construcţiei a două penitenciare noi (Buzău şi Prahova, pentru a respecta termenul de finalizare în 2026) şi continuarea modernizării celor existente, astfel încât pedepsele să fie executate în România în acord cu standardele CEDO;

4. Introducerea unui cadru multianual în ceea ce priveşte proiecţiile de realizare a investiţiilor majore în infrastructura instanţelor, inclusiv în dezvoltarea capacităţilor de informatizare/digitalizare a activităţii acestora, precum şi pentru investiţia Cartierul pentru Justiţie – Justice District Bucureşti.

Digitalizare/Debirocratizare

1. Digitalizarea instanţelor, prin generalizarea dosarului electronic, a procedurilor de comunicare prin mijloace electronice, instituirea domiciliului electronic, realizarea de conexiuni cu platformele electronice ale altor instituţii, generalizarea posibilităţii de desfăşurare a litigiilor şi activităţilor de formare prin mijloace electronice şi asigurarea infrastructurii informatice adecvate; utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială

2. Revizuirea cadrului legislativ, în special a normelor de procedură, pentru asigurarea compatibilizării şi adecvării acestuia la cerinţele impuse de procesul de digitalizare a desfăşurării procedurilor judiciare, inclusiv la distanţă