Curtea Supremă de Justiție a dat în judecată Guvernul Ilie Bolojan pentru neplata drepturilor salariale restante ale magistraților

După ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a decis, în întocmirea bugetului de stat, să mute banii de la drepturile salariale ale magistraților la ajutoarele sociale pentru pensionari și plățile restante ale administrațiilor locale, Curtea Supremă de Justiție a dat în judecată Guvernul Ilie Bolojan.

ÎCCJ cere Curții de Apel următoarele:

• Guvernul și ministerului de Finanțe să fie obligate la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026
• să emită actele administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în 3. anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul;
• să stabileacă prin dispozitiv un termen de executare de maxim 10 zile precum şi amenzii prevăzute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 544/2004, respectiv amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor şi prim-ministrul României, pentru neexecutarea obligației stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive, precum şi obligarea acestora la plata despăgubirilor pentru neexecutare;
• să aplice penalitățile de 2% pe fiecare zi de întârziere.

ÎCCJ invocă în acțiunea în Justiție o serie de motive, printre care:

• Refuzul nejustificat al Ministerului Finanțelor şi Guvernului de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturile salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive
• Prin acest refuz nejustificat sunt încălcate, de asemenea, așa cum vom arăta în continuare, principiile constituționale care constituie pilonii de construcție ai statului de drept, respectiv: Articolul 1 alin. 3, alin. 4 şi alin. 5 din Constituţie: Încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat, subminând legitimitatea instanţelor judecătoreşti;
• Articolul 16 privind egalitatea în drepturi, nimeni nu este mai presus de lege.
• Articolul 21 alin. 2 şi 3 – Accesul liber la justiție sub cele două componente: dreptul la un proces echitabil în faza de executare, dar şi soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
• Articolul 41 din Constituţie: Afectarea protecţiei sociale a salariaților prin condiţiile şi termenii impuşi asupra drepturilor salariale restante.
• Articolul 44 din Constituţie: Limitarea dreptului la proprietate, în ceea ce priveşte reeşalonarea drepturilor salariale restante pe o perioadă de încă 5 ani
• Articolul art. 115 alin. 4 şi 6 din Constituţie: afectează, în sens negativ, dreptul fundamental la proprietate, astfel cum înțelesul constituțional al verbului ,,a afecta” a fost definit în jurisprudența Curții Constituționale, contravenind în acest mod dispozițiilor art. 115 alin. 6 din Legea fundamentală.
• Articolul 6 al CEDO: imposibilitatea executării silite şi refuzul achitării drepturilor de la data rămânerii definitive a unei hotărâri judecătoreşti afectează dreptul la un proces echitabil şi accesul la o instanţă eficientă. – art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
• Prin neachitarea sumelor restante este afectat dreptul de proprietate al tuturor judecătorilor care sunt în posesia unor titluri executorii neplătite de mai bine de 10 ani, încălcându-se art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană а Drepturilor Omului.
• Încălcarea principiului securității raporturilor juridice

Procesul va fi decis în Secția de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.