De ce nu mănâncă europenii mai sănătos, deși își doresc asta. Un studiu cu aproape 20.000 de cetățeni UE explică problema

Primul capitol din seria de rapoarte Trust Report, intitulat „Europe wants to eat better, so why isn’t it happening?”, arată că interesul pentru alimentația sustenabilă a scăzut de la 76% în 2021 la 69% în 2025, notează ESM.

Studiul se bazează pe răspunsurile a 19.954 de consumatori din 18 țări europene.

Mai puțin de jumătate dintre europeni (48%) consideră că urmează o dietă sustenabilă, iar implicarea în comportamente cu impact major asupra mediului, precum reducerea consumului de produse de origine animală, a scăzut.

Cu toate acestea, raportul arată că diferențele dintre generații ar putea indica o posibilă schimbare în viitor. Consumatorii mai tineri sunt mai deschiși la inovații alimentare sustenabile și la agricultura regenerativă și sunt mai predispuși să cumpere produse organice sau obținute în mod etic.

Aproape 200.000 de persoane indică factorul decisiv pentru sănătatea inimii

În același timp, tinerii europeni rămân mai atașați de valorile de mediu pe termen lung, chiar dacă se confruntă cu cele mai mari obstacole în a le pune în practică.

Sănătatea, principalul motiv pentru schimbarea dietei

Accentul pus pe sănătate este principalul factor care determină schimbarea obiceiurilor alimentare, 51% dintre respondenți afirmând că încearcă să își îmbunătățească alimentația.

Totuși, în ciuda acestei priorități, îmbunătățirea calității dietei rămâne limitată.

Studiul arată că, deși europenii cunosc efectele negative ale alimentelor sărate, grase, dulci sau procesate, doar aproximativ o treime dintre consumatori încearcă să le evite. Mulți europeni nu ating nici nivelul recomandat de consum pentru alimente sănătoase, precum fructele, legumele și fibrele, ceea ce arată că bunele intenții nu sunt suficiente pentru a schimba obiceiurile alimentare.

Diferența dintre intenție și comportament

Prețurile și obiceiurile alimentare bine înrădăcinate sunt cele mai importante două obstacole care împiedică schimbarea dietei și creează diferența dintre intenție și comportament.

Mulți respondenți spun că le este dificil să își permită opțiuni mai sănătoase sau să renunțe la rutinele alimentare deja formate, chiar dacă sunt motivați să facă schimbări.

Aceste dificultăți sunt și mai evidente în rândul tinerilor, care, deși sunt mai nemulțumiți de dieta lor, consideră că au foarte puțin control asupra posibilității de a o schimba.

Datele arată că presiunile financiare și structurale, și nu lipsa de informații, limitează schimbarea obiceiurilor alimentare în rândul consumatorilor europeni.

Comentând rezultatele studiului, Klaus G. Grunert, profesor de marketing la Aarhus University și coordonator al EIT Food Consumer Observatory, a declarat că europenii înțeleg în mare măsură ce înseamnă o alimentație mai sănătoasă și mai sustenabilă, însă intenția nu este suficientă pentru a produce schimbări reale.

„Această cercetare arată că europenii înțeleg în mare măsură cum arată o alimentație mai sănătoasă și mai sustenabilă, dar intenția nu este suficientă. Sănătatea este cel mai puternic factor în alegerea alimentelor, însă presiunile legate de preț și obiceiurile bine înrădăcinate continuă să influențeze ceea ce mănâncă oamenii.”

„Dacă vrem să vedem o schimbare reală în alimentație, mai ales în ceea ce privește adoptarea alimentelor sustenabile, care devin mai puțin importante pe fondul presiunilor financiare, gustul și prețul trebuie conectate mai bine cu opțiunile sănătoase și sustenabile. Soluțiile trebuie să țină cont de realitățile vieții de zi cu zi, nu doar de aspirațiile oamenilor.”

Ce arată raportul

Potrivit raportului, schimbarea dietei în Europa va necesita o abordare mai diversificată și mai pragmatică din partea industriei alimentare și a factorilor de decizie. Aceasta ar putea include educație nutrițională, măsuri pentru reducerea costurilor și strategii care să ajute consumatorii să își schimbe obiceiurile.

Barierele în calea schimbării au crescut în 2025, tot mai mulți consumatori spunând că le este greu să renunțe la obiceiurile alimentare și să își permită produse mai sănătoase și mai sustenabile.

Industria și autoritățile ar trebui să se concentreze pe produse sănătoase accesibile și ușor de consumat, pe măsuri care să sprijine prețurile mai mici și pe legătura dintre alimentația sustenabilă și beneficiile pentru sănătate.

Raportul arată, de asemenea, că tinerii europeni se confruntă cu dificultăți în a transforma intențiile în schimbări reale și de durată.

Concluziile din Trust Report 2026 vor fi publicate în patru capitole tematice. Primul capitol, „Europe wants to eat better, so why isn’t it happening?”, analizează dieta actuală, diferențele dintre generații și obstacolele structurale care influențează alegerile alimentare în Europa.

Următoarele capitole vor analiza nivelul de încredere în sistemul alimentar european, reacțiile consumatorilor la noile inovații din domeniu și sursele în care aceștia au cea mai mare încredere atunci când își aleg alimentele.