Dispozitivele care utilizează neurotehnologia pot citi și prezice gândurile preconștiente: este timpul să ne facem griji?

Înainte ca un accident de mașină din 2008 să o lase paralizată de la gât în ​​jos, Nancy Smith se bucura să cânte la pian. Ani mai târziu, Nancy a început din nou să facă muzică, datorită unui implant care îi înregistra și analiza activitatea cerebrală. Când își imagina că ar cânta la o tastatură de pe ecran, interfața ei creier-computer (BCI) îi traducea gândurile în apăsări de taste – iar melodii simple, cum ar fi „Twinkle, Twinkle, Little Star”, răsunau, scrie NATURE .

Dar a existat o întorsătură. Pentru Nancy, părea că pianul cânta singur. „Simțeam că clapele se loveau automat fără să mă gândesc la asta”, a spus ea la momentul respectiv. „Pur și simplu părea că știa melodia și o făcea singur.”

Sistemul BCI al lui Nancy, implantat ca parte a unui studiu clinic, s-a antrenat pe baza semnalelor cerebrale ale acesteia în timp ce își imagina că cânta la claviatură. Această învățare a permis sistemului să detecteze intenția ei de a cânta cu sute de milisecunde înainte ca ea să încerce în mod conștient să facă acest lucru, spune Richard Andersen, neurocercetător la Institutul de Tehnologie din California din Pasadena, conducătorul studiului.

Smith este una dintre cele aproximativ 90 de persoane cărora, în ultimele două decenii, li s-au implantat BCI-uri pentru a controla tehnologii asistive, cum ar fi computere, brațe robotice sau generatoare de voce sintetice . Acești voluntari – paralizați de leziuni ale măduvei spinării, accidente vasculare cerebrale sau tulburări neuromusculare, cum ar fi boala neuronului motor (scleroza laterală amiotrofică) – au demonstrat cum semnalele de comandă pentru mușchii corpului, înregistrate de cortexul motor al creierului în timp ce oamenii își imaginează că se mișcă, pot fi decodificate în comenzi pentru dispozitive conectate.

Potențialul BCI-urilor care accesează zone din afara cortexului motor

Însă Smith, care a murit de cancer în 2023, a fost printre primii voluntari cărora li s-a implantat o interfață suplimentară în cortexul parietal posterior, o regiune a creierului asociată cu raționamentul, atenția și planificarea. Andersen și echipa sa consideră că, prin captarea și a intențiilor utilizatorilor și a planificării pre-motorii, astfel de BCI-uri cu „dublă implantare” vor îmbunătăți performanța dispozitivelor protetice.

Cercetările lui Andersen ilustrează, de asemenea, potențialul BCI-urilor care accesează zone din afara cortexului motor. „Surpriza a fost că, atunci când intrăm în cortexul parietal posterior, putem obține semnale amestecate dintr-un număr mare de zone”, spune Andersen. „Există o mare varietate de lucruri pe care le putem decodifica.”

Capacitatea acestor dispozitive de a accesa aspecte ale vieții intime a unei persoane, inclusiv gândirea preconștientă, ridică miza preocupărilor legate de modul de păstrare a confidențialității datelor neuronale . De asemenea, ridică întrebări etice despre modul în care neurotehnologiile ar putea modela gândurile și acțiunile oamenilor – în special atunci când sunt asociate cu inteligența artificială.

Între timp, inteligența artificială îmbunătățește capacitățile produselor portabile de larg consum care înregistrează semnale din afara creierului. Specialiștii în etică se tem că, dacă nu sunt reglementate, aceste dispozitive ar putea oferi companiilor de tehnologie acces la date noi și mai precise despre reacțiile interne ale oamenilor până la conținutul online și de altă natură.

Eticiștii și dezvoltatorii BCI se întreabă acum cum ar trebui gestionate și utilizate informațiile anterior inaccesibile. „Interfațarea întregului creier va fi viitorul”, spune Tom Oxley, director executiv al Synchron, o companie BCI din New York. El prezice că dorința de a trata afecțiunile psihiatrice și alte tulburări cerebrale va duce la explorarea mai multor regiuni ale creierului. Pe parcurs, spune el, inteligența artificială va continua să îmbunătățească capacitățile de decodare și să schimbe modul în care aceste sisteme își deservesc utilizatorii. „Acest lucru te conduce la întrebarea finală: cum facem asta sigur?”

Preocupările consumatorilor

Produsele neurotehnologice de larg consum captează date mai puțin sofisticate decât BCI-urile implantate. Spre deosebire de BCI-urile implantate, care se bazează pe activarea unor colecții specifice de neuroni, majoritatea produselor de larg consum se bazează pe electroencefalografie (EEG). Aceasta măsoară valurile activității electrice care apar din activarea medie a unor populații neuronale uriașe și sunt detectabile pe scalp. În loc să fie create pentru a capta cea mai bună înregistrare posibilă, dispozitivele de larg consum sunt concepute pentru a fi elegante (cum ar fi bentițele elegante pentru cap) sau discrete (cu electrozi ascunși în căști sau căști pentru realitate augmentată sau virtuală).

Totuși, EEG poate dezvălui stări generale ale creierului, cum ar fi vigilența, concentrarea, oboseala și nivelurile de anxietate. Companiile oferă deja căști și software care oferă clienților scoruri în timp real referitoare la aceste stări, cu intenția de a-i ajuta să își îmbunătățească performanțele sportive, să mediteze mai eficient sau să devină mai productivi, de exemplu.

„IA a ajutat la transformarea semnalelor zgomotoase provenite de la sistemele de înregistrare suboptimale în date fiabile”, explică Ramses Alcaide, director executiv al Neurable, o companie de neurotehnologie din Boston, Massachusetts, specializată în procesarea semnalelor EEG și care comercializează în acest scop căști. „Am făcut în așa fel încât EEG să nu mai fie la fel de zgomotos ca înainte”, spune Alcaide. „Acum, practic, poate fi utilizată în medii reale.”

AI va permite decodificarea altor aspecte ale proceselor mentale ale utilizatorilor

Și există o anticipare pe scară largă că inteligența artificială va permite decodificarea altor aspecte ale proceselor mentale ale utilizatorilor. De exemplu, Marcello Ienca, neuroetician la Universitatea Tehnică din München, Germania, afirmă că electroencefalograma poate detecta mici modificări de voltaj în creier care apar în câteva sute de milisecunde de la perceperea unui stimul de către o persoană. Astfel de semnale ar putea dezvălui modul în care atenția și procesul decizional al acesteia se raportează la acel stimul specific.

Deși este greu de adunat cifre exacte despre utilizatori, mii de entuziaști folosesc deja căști Neurotech. Iar specialiștii în etică spun că o mare companie de tehnologie ar putea catapulta brusc dispozitivele către o utilizare pe scară largă. Apple, de exemplu, a brevetat un design pentru senzori EEG pentru utilizare viitoare în căștile sale wireless Airpods în 2023.

Totuși, spre deosebire de BCI-urile destinate clinicii, care sunt guvernate de reglementări medicale și protecția vieții private, spațiul BCI pentru consumatori are puțină supraveghere legală, spune David Lyreskog, specialist în etică la Universitatea din Oxford, Marea Britanie. „Există un vest sălbatic când vine vorba de standardele de reglementare”, spune el.