„În negocierile pe Ucraina, în culise, se caută un compromis”, dezvăluie The New York Times. Ce înțelegere pun la cale negociatorii

Ultima rundă de discuții pentru încheierea războiului din Ucraina s-a încheiat miercuri, oficial, fără niciun semn de progres semnificativ. Însă, în culise, potrivit The New York Times, negociatorii au încercat să găsească un compromis cu privire la unul dintre cele mai mari obstacole în calea unui acord de pace: controlul teritoriului din estul Ucrainei. 

Rusia a cerut Ucrainei să predea teritoriul pe care îl controlează în regiunea Donețk ca o condiție pentru încheierea războiului. Aceasta este de fapt o fâșie de teritoriu lungă de aproximativ 80 de kilometri și lățime de 65 de kilometri, care include zeci de orașe și sate și se află între linia frontului și granița administrativă a regiunii.

Ucraina a refuzat să se retragă unilateral, susținând că cedarea de teritorii ar încuraja Rusia să atace din nou, în Ucraina sau în altă parte. Kievul a cerut garanții de securitate ca să descurajeze Moscova să încalce orice armistițiu.

Compromisul: Donețk, zonă demilitarizată care să nu fie controlată de nicio armată

În negocierile din ultimele săptămâni, oficialii au discutat insă ideea formării unei zone demilitarizate care să nu fie controlate de niciuna dintre armate, potrivit a trei persoane familiarizate cu discuțiile de la Geneva, spun jurnaliștii.

Ideea zonei demilitarizate total reînvie de fapt o propunere care a fost inclusă în planurile de pace anterioare, inclusiv unul cu 28 de puncte lansat de administrația Trump în noiembrie.

În ultima săptămână, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a minimalizat în repetate rânduri perspectivele cedării de teritorii pentru pace. „A permite agresorului să ia ceva este o mare greșeală”, a scris el luni pe rețelele de socializare.

Toamna trecută, președintele rus Vladimir Putin a fost evaziv când a fost întrebat despre formarea unei zone demilitarizate în regiunea Donbas.

Planul în 28 de puncte ar fi plasat Rusia la conducerea zonei, dar i-ar fi interzis desfășurarea forțelor militare acolo. Putin a spus atunci că detaliile trebuie discutate.

Consilierul pentru politică externă al președintelui rus, Iuri Ușakov, a fost ulterior mai optimist, spunând că Rusia ar putea accepta formarea unei astfel de zone dacă poliției ruse sau soldaților gărzii naționale li s-ar permite să o patruleze.

O zonă demilitarizată ar putea deveni parte a unei soluții viabile, a declarat William B. Taylor, membru al Atlantic Council, un think tank și fost ambasador al SUA la Kiev, citat de The New York Times. Însă interesele Ucrainei ar trebui protejate, a spus el, iar acest lucru ar necesita ca administrația Trump să exercite presiuni suplimentare asupra Rusiei.

„Este important să fie o soluție reală, nu o soluție forțată, nu o soluție dezechilibrată”, a spus  Taylor. „Orice soluție forțată nu va fi stabilă. Nu va dura.”

Formarea unei zone de liber schimb

Pentru a facilita acceptarea ideii de către ambele părți, negociatorii au discutat și despre formarea unei zone de liber schimb în orice zonă demilitarizată posibilă, deși posibilitățile de investiții par limitate într-un teritoriu care ar fi prins între două armate, chiar și cu un armistițiu. Cea mai mare parte a industriei din zonă este în ruine, cu o singură mină de cărbune încă funcțională, iar riscul ca conflictul să fie reaprins ar exista ani de zile.

Zelenski a pus și el la îndoială un astfel de aranjament.

Retragerea trupelor Rusiei și Ucrainei de pe linia frontului

O altă problemă este retragerea trupelor de pe linia frontului. În decembrie, Zelenski a sugerat că Ucraina nu va retrage trupele de pe linia frontului decât dacă Rusia se va retrage la o distanță egală.

În cadrul discuțiilor purtate la Abu Dhabi luna aceasta, ucrainenii au discutat opțiuni pentru o retragere parțială a Rusiei de pe linia frontului, care nu ar fi neapărat simetrică, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Acest lucru ar semnala o relaxare a poziției Ucrainei.

Guvernarea zonei demilitarizate ar urma să fie făcută de administrații civile ruse și ucrainene

Modul în care ar urma să fie guvernată o zonă demilitarizată a reprezentat, de asemenea, un punct de conflict. Ucraina a făcut presiuni pentru desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în regiune, care găzduiește 190.000 de civili, inclusiv 12.000 de copii, potrivit guvernatorului ucrainean al zonei.

Negociatorii au discutat despre formarea unei administrații civile care să conducă zona după război, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Aceasta ar putea include atât reprezentanți ai Rusiei, cât și ai Ucrainei, a spus una dintre persoane, dar persoana respectivă a menționat că părțile sunt departe de un acord.

Secvențierea etapelor

O altă problemă care a reapărut recent este secvențierea diferitelor etape, inclusiv acceptarea unei zone demilitarizate, formalizarea garanțiilor de securitate, crearea unui cadru pentru finanțarea reconstrucției postbelice și organizarea de alegeri în Ucraina.

Săptămâna trecută, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina dorește un acord privind garanțiile de securitate înainte de a se angaja în alegeri sau orice acord privind retragerea forțelor din Donbas.

„Mi-aș dori foarte mult să semnăm mai întâi garanțiile de securitate și apoi alte documente”, a spus el. „În opinia mea, acesta ar fi un semnal bun. Nu este vorba nici măcar de o chestiune de corectitudine, ci de o chestiune de încredere. Mai multă încredere în parteneri — dacă garanțiile ar fi pe primul loc, și apoi orice altceva.”

Zelenski susține că ucrainenii trebuie „să știe – nu doar să creadă, ci să știe – că în viitor agresiunea rusă va fi imposibilă sau că, dacă se va întâmpla, nu vom fi singuri”.