Marea Britanie are în vedere un acord cu Kosovo privind returnarea migranților

Miniștrii de externe din Albania, Bosnia-Herțegovina, Serbia, Kosovo, Macedonia de Nord și Muntenegru se vor reuni joi la Castelul Hillsborough, în Irlanda de Nord, în cadrul unui summit convocat de Marea Britanie cu scopul de a integra mai strâns aceste țări cu alți aliați și instituții europene.

Nu este de mirare că ministrul de externe Yvette Cooper va acorda prioritate discuțiilor despre imigrație, în contextul în care guvernul britanic încearcă disperat să combată traversările cu bărci mici și să reducă numărul migranților ilegali.

Summitul de săptămâna aceasta face parte dintr-o inițiativă diplomatică menită să asigure un acord pentru ca persoanele care încearcă să se stabilească în Marea Britanie să fie procesate într-o altă țară.

Doi oficiali guvernamentali au confirmat pentru POLITICO că centrele de migrație vor fi discutate informal la Castelul Hillsborough, subliniind însă că nimic nu a fost finalizat. Orice plan care va apărea ar putea fi semnat la o nouă reuniune a liderilor regionali pe 22 octombrie.

Kosovo are multe avantaje în ochii britanicilor, fiind o țară cu legături puternice cu Marea Britanie și cu o conducere care dorește să se alinieze mai strâns cu națiunile occidentale. Și – ceea ce este și mai atractiv pentru Marea Britanie, care se confruntă cu probleme financiare – motivația sa principală nu este financiară, ci strategică, întrucât Pristina încearcă să respingă amenințările din partea Serbiei și Rusiei.

Destinație principală

Kosovo a devenit o țintă pentru externalizarea cererilor de azil din Marea Britanie, după o încercare eșuată a lui Starmer de a curta Albania în cadrul unei vizite la începutul acestui an.

Andi Hoxhaj, lector de drept la King’s College London, a declarat: „Keir Starmer a fost primul prim-ministru în funcție care a vizitat Albania în 104 ani de relații bilaterale și a dorit ca, prin această primă vizită, să obțină un acord privind returnarea migranților. Este o dorință deșartă, ca să mă exprim blând”.

Kosovo este considerat o alternativă bună, în parte pentru că este una dintre principalele rute utilizate de migranți în drumul lor spre vest și, în teorie, ar putea stopa fluxul migrației ilegale, având și un efect disuasiv. Aproape 22.000 de migranți au folosit ruta Balcanilor de Vest pentru a intra în UE anul trecut, potrivit Ministerului Afacerilor Externe, Commonwealth-ului și Dezvoltării.

Președinta Kosovo Vjosa Osmani a declarat anterior că țara sa ar fi „deschisă” la negocierea unui acord pentru a primi solicitanții de azil respinși de Marea Britanie.

Arminka Helic, membru conservator al Camerei Lorzilor și fost consilier al FCDO, care a fugit din Bosnia în Marea Britanie în anii 1990, a afirmat că Kosovo nu dorește o relație pur tranzacțională, de tipul celei pe care guvernul conservator anterior a încheiat-o cu Rwanda, dar care nu a reușit să se concretizeze.

Mai valoroasă pentru ei este sprijinul în rezistența împotriva diplomației ostile a Serbiei, care încearcă să împiedice alte țări să recunoască Kosovo, care și-a declarat independența în 2008, și să respingă încercările Rusiei de a influența și destabiliza regiunea.

Un disc zgâriat

Oricât de atractiv ar putea fi un acord pentru Marea Britanie, acesta nu a fost încă negociat, iar analiștii regionali avertizează că orice acord privind migrația comportă riscuri.

„Cum poți aborda o problemă atât de importantă într-o regiune atât de instabilă, mai ales că această regiune este profund implicată în influența malignă a Rusiei?”, a observat Helic. „Nu cred că poate funcționa”.

Mai mult, a spus ea, instabilitatea din regiune ar putea duce la o creștere, și nu la o scădere a migrației ilegale.

Și, deși Marea Britanie pune deja un accent mare în discuțiile cu aliații săi pe combaterea interferenței ruse, va trebui să răspundă în curând la câteva întrebări acute – cum ar fi modul de menținere a forței de menținere a păcii la granița dintre Kosovo și Serbia, pe care Rusia vrea să o blocheze.

Înaintea reuniunii, Cooper și-a subliniat prioritățile, anunțând alocarea a 10 milioane de lire sterline pentru programe de combatere a traficului de persoane în Balcanii de Vest și redistribuirea personalului FCDO pentru a concentra mai mulți funcționari pe migrație.

Un diplomat dintr-o țară participantă la summit, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi deschis, a spus că Marea Britanie are o „fixație” pentru bărcile mici în special, lucru pe care îl consideră „greu de înțeles”.

Dacă repetarea acestui discurs va duce în cele din urmă la încheierea acordului privind migrația dorit de Marea Britanie, atunci Starmer ar putea considera că este un preț mic de plătit.