Mecanismele europene CBAM și ETS2, care vizează decarbonizarea, vor genera costuri suplimentare, dar vor scădea și facturile la energie. Estimările specialiștilor

Reglementările europene privind decarbonizarea generează costuri suplimentare într-o primă fază, dar pot deveni și o oportunitate majoră pentru modernizarea economiei românești, este mesajul central al conferinței organizate de ADEE, potrivit comunicatului transmis luni de reprezentații acestei entități.

Evenimentul, organizat joia trecută, a adus în prim-plan două dintre cele mai importante mecanisme europene care vor influența economia românească în următorii ani: CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism) și ETS2 – Emissions Trading System 2.

Potrivit oficialilor ADEE, aceste instrumente introduc un preț al carbonului pentru importuri și pentru sectoare precum transportul și clădirile, ceea ce va genera costuri suplimentare pentru companiile care nu investesc în eficiență energetică.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului, Ministerului Energiei, Ministerului Finanțelor, Academia Română, precum și lideri din industrie și mediul antreprenorial, confirmând nevoia unui cadru de coordonare între autorități și mediul economic pentru a gestiona impactul noilor reglementări europene.

Potrivit discuțiilor din cadrul evenimentului, implementarea unor soluții precum panouri fotovoltaice, baterii de stocare, pompe de căldură și sisteme moderne de încălzire în pardoseală poate reduce costurile energetice cu până la 50% pentru companii și comunități.

Un rol esențial îl pot avea comunitățile de energie, un concept introdus recent în legislația românească, în noiembrie 2025, care permite producția și consumul local de energie. Acest model poate aduce beneficii directe pentru industrie, prosumatori și consumatorii vulnerabili, reducând dependența de energie scumpă și importuri, cu scăderi semnificative ale costului facturii la energie, peste 40%, conform declarațiilor președintelui ADEE, Marius Marinoff.

Câte fonduri s-au alocat

În același timp, resursele financiare pentru această tranziție există deja, după a arătat Cristian Bușoi, secretar de Stat în Ministerul Energiei.

Potrivit demnitarului, Guvernul României a alocat peste 560 de milioane de euro prin Fondul de Modernizare în 2025 pentru instalarea de panouri solare destinate instituțiilor publice, fiind peste 1180 de contracte semnate deja, iar în primăvara acestui an urmează o nouă rundă de finanțare de aproximativ 500 de milioane de euro, inclusiv pentru pompe de căldură și baterii de stocare.

Cristian Bușoi a reiterat deschiderea Instituției pentru a colabora pentru nevoia companiilor de a-și operaționaliza costurile prin comunitățile de energie.

„Pe zona privată am avut scheme de finanțare pentru autoconsum și din PNRR și din Fondul de Modernizare. Pe partea de comunității energetice, așteptăm ADEE să vină cu propuneri să vedem cu putem face acest lucru. Pentru economia privată, interesul și cererile sunt foarte mari și credem că ar ajuta foarte mult pentru a-I face mai competitiv în spațiul economic european”, a afirmat acesta.

Rolul pe care ADEE și-l asumă este acela de a conecta fondurile disponibile cu proiectele concrete care pot absorbi aceste resurse, creând o punte între politicile publice și implementarea în economie, potrivit comunicatului, arătând că inițiativa ADEE beneficiază de susținere atât din partea instituțiilor publice, cât și a mediului de afaceri.

„Trebuie să ne mișcăm. Noi, românii, stăm foarte mult în expectativă, uitându-ne la ce fac ceilalți, și pierdem oportunități. Trebuie să rămânem competitivi”, a transmis Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în cadrul Guvernului României.

La rândul său, George Bădescu, Director Executiv AMRCR și membru al Comitetului Economic și Social European la Bruxelles, a propus ca ADEE să evolueze într-un think tank național care să reunească actorii relevanți din sector și să genereze soluții aplicabile rapid în economie.

„Eficiența energetică și comunitatea  de energie contează, le văd ca elemente complementare care merg înainte. E clar că investițiile sunt necesare. E nevoie de o coaliție de finantare a eficienței energetice. Statul ar trebui să găsească care este procentul optim de finanțare”, a completat Matei Dimitriu, reprezentant al Ministerului Energiei, Direcția Eficiență Energetică.

„Exista un sistem de raportare care să conducă în final la o clarificare la criterii și valori clare referitoare la taxa pe carbon, în așa fel încât operatorii economici să își cunoască cu precizie obligațiile fiscale ce decurg din Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii”, a afirmat Daniela Radu, Director Direcția CBAM și Taxe Verzi la Ministerul Finanțelor.

Prin această inițiativă, ADEE își propune să devină o platformă națională de colaborare, în care dialogul dintre autorități, industrie și mediul academic să se transforme în proiecte concrete și rezultate măsurabile pentru economia României.

„E nevoie să ieșim din zona de cred că și să intrăm în zona de facem. Este o oportunitate cu care nu ne vom mai întâlni”, a declarat Marius Marinoff, în încheierea conferinței.