Peter Magyar anunță că Dunărea a început să crească: 19 centimetri peste minim
„Nivelul Dunării în această dimineață era cu 19 centimetri peste minimul de acum o săptămână. A început procesul de reconectare a unei turbine de la Paks. Din această seară, turbina 3 a blocului 2 va produce din nou”, a transmis Péter Magyar pe Facebook.
Reuters confirmă că procedurile pentru repornirea celei de-a doua turbine funcționale au început luni și că aceasta ar urma să reintre în producție în cursul serii.
Paks ajunsese la doar 10% din capacitate
Situația devenise critică în Ungaria în ultimele săptămâni, după ce canicula prelungită și seceta au împins Dunărea la niveluri record de scăzute.
Centrala nucleară de la Paks, care furnizează în mod normal aproape jumătate din electricitatea Ungariei, ajunsese să funcționeze la aproximativ 10% din capacitate, cu numai una dintre cele opt turbine în funcțiune.
Problema este legată de răcirea centralei, pentru care Paks folosește apa Dunării. Reducerea drastică a nivelului fluviului a obligat operatorul să limiteze succesiv producția.
Vineri, premierul Péter Magyar avertiza că situația rămâne „dificilă” și că economia Ungariei nu poate funcționa luni întregi fără centrala nucleară. Guvernul estima atunci o creștere temporară de aproximativ 20 de centimetri a Dunării, ca urmare a ploilor din Austria.
Prognoza s-a confirmat parțial: luni, la Paks, nivelul era cu 19 centimetri peste minimul săptămânii precedente.
Creșterea Dunării ar putea fi doar temporară
Guvernul de la Budapesta avertizează însă că revenirea nu înseamnă că pericolul a trecut.
Péter Magyar a explicat încă de săptămâna trecută că ploile din amonte pot produce doar o creștere temporară, în condițiile în care după episodul de precipitații nu sunt anticipate cantități importante de apă.
Criza a determinat executivul ungar să redeschidă inclusiv discuția privind proiectul Paks 2, extinderea centralei nucleare realizată împreună cu compania rusă Rosatom. Actualul proiect presupune tot răcirea cu apă din Dunăre, iar Magyar a spus că această soluție trebuie reevaluată și că ar putea fi analizată inclusiv utilizarea unor turnuri de răcire.
Budapesta accelerează în paralel diversificarea producției de energie. Guvernul intenționează să scoată la licitație până la 31 august capacități eoliene de 700 MW și urmărește instalarea a 4 GW de energie eoliană până în 2030.
România, încă într-o situație critică la Cernavodă
Creșterea Dunării în Ungaria este importantă și pentru România, aflată mai jos pe cursul fluviului, însă efectele nu sunt imediate.
România se confruntă în prezent cu propria criză energetică provocată de secetă. Unul dintre cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă a fost deja oprit din cauza nivelului record de scăzut al Dunării, iar cele două unități asigură în condiții normale aproximativ 20% din producția națională de electricitate.
Autoritățile au recurs la măsuri excepționale pentru a menține celălalt reactor în funcțiune: a fost eliminat prin detonare un obstacol stâncos, albia Dunării a fost dragată, iar patru barje încărcate cu piatră au fost scufundate pentru a forma un dig și a redirecționa apa către instalațiile centralei.
Intervențiile au ridicat nivelul apei în zona reactorului cu aproximativ 4 centimetri, suficient, potrivit Ministerului Energiei, pentru a permite funcționarea acestuia cel puțin încă nouă zile în condițiile prognozelor actuale.
Apa din amonte ar putea ajunge în România după 15 august
Luni, nivelul Dunării la intrarea în România rămânea la un minim record. Autoritățile române estimează însă o creștere începând din jurul datei de 15 august, pe măsură ce apa provenită din ploile căzute mai sus pe cursul fluviului ajunge spre sectorul românesc.
Evoluția debitelor în următoarele zile va fi decisivă atât pentru posibilitatea menținerii Unității 2 de la Cernavodă în funcțiune, cât și pentru perspectiva repornirii Unității 1.