Plată egală pentru muncă egală? România nu este singura țară care obligă angajatorii să afișeze salariile. Reguli mai dure în vestul Europei

De pildă, în Spania, o consecință clară a noii legi este că firmele care nu respectă regulile nu vor mai putea derula contracte cu administrația publică. În prezent, legislația spaniolă deja interzice angajarea în sectorul public a companiilor fără planuri de egalitate, dar noua directivă extinde obligațiile la principiul „la muncă egală, salariu egal”, depășind chestiunea de gen și venind cu susținerea Bruxelles-ului, aplicându-se în toate statele UE, potrivit El Economista.

Directivele 2023/970 obligă companiile să furnizeze angajaților informații despre salariile colegilor lor, să corecteze diferențele nejustificate și să prezinte intervalul salarial pentru toate ofertele de muncă, informație care în prezent este disponibilă doar pentru circa 18% din joburile publicate în Spania, deși patronatele și sindicatele susțin că datele sunt stipulate în contractele colective.

Analiză: 2026, anul în care românii pot alege între cele mai bine plătite joburi, dar companiile nu sunt pregătite

Printre alte prevederi importante, noua lege interzice clauzele care împiedică angajații să dezvăluie salariul și împiedică angajatorii să întrebe candidații despre veniturile lor anterioare. Totodată, firmele trebuie să publice periodic date despre diferențele salariale între bărbați și femei, frecvența raportării variind în funcție de mărimea companiei: anual pentru companiile cu peste 250 de angajați și o dată la trei ani pentru cele cu 100‑249 angajați.

Companiile mai mici pot aplica aceste reguli voluntar, dar guvernele pot impune obligații suplimentare prin legislație națională. În cazurile în care se depistează diferențe salariale mai mari de 5%, firmele trebuie să facă evaluări împreună cu reprezentanții angajaților.

Sancțiuni, amenzi și restricții

Noua legislație permite statelor să introducă sancțiuni sau condiții de reziliere a contractelor care să asigure respectarea principiului egalității salariale. Astfel, un contract public nu va mai fi atribuit unei firme care oferă cel mai bun preț, dar nu respectă directiva. De asemenea, contractele existente pot fi anulate în caz de încălcare.

Pe lângă restricțiile privind contractele publice, firmele riscă și sancțiuni financiare, cum ar fi amenzi bazate pe cifra de afaceri anuală sau fondul salarial, în funcție de reglementările naționale. În Spania, acestea se încadrează în Legea Infracțiunilor din Ordinea Socială (LISOS).

Impactul directivei variază însă între țările europene, unele depășind termenele stabilite la Bruxelles. De exemplu, Franța a planificat implementarea în octombrie 2025, dar a amânat din cauza instabilității politice. În România și alte state, ritmul de adoptare poate fi similar, ceea ce creează incertitudine juridică și provocări pentru firmele care operează în mai multe țări.

Plată egală pentru muncă egală

Directiva europeană privind transparența salarială (Directive (UE) 2023/970) a fost adoptată la nivelul Uniunii Europene pentru a întări principiul „plată egală pentru muncă egală” și pentru a combate discriminarea salarială, în special diferența de remunerare dintre femei și bărbați.

Normele prevăd drepturi cum ar fi interdicția de a întreba candidații despre istoricul salariului, obligația de a furniza angajaților informații despre salariile colegilor în funcții similare și cerințe de raportare privind diferențele salariale pe sexe. Statele membre UE au termen până la 7 iunie 2026 pentru a transpune această directivă în legislația națională, ceea ce înseamnă că normele vor deveni aplicabile începând din acel moment în toată Uniunea.

Progresul transpunerii directivei în diferite țări ale UE este inegal și illustrate clar în ultimele evaluări oficiale:

1. În unele state există deja implementări parțiale sau în curs de adoptare, cum ar fi Belgia (unde anumite măsuri au fost introduse deja la nivel regional sau în anumite sectoare), Malta și Polonia (care au adoptat legislații ce includ cote ale transparenței salariale), precum și Cehia, care a introdus deja interdicția clauzelor de confidențialitate salarială în Codul muncii.
2. Alte țări precum Irlanda, Lituania, Olanda, Suedia și Slovacia au publicat proiecte de lege pentru transpunerea directivei, unele dintre acestea acoperind majoritatea cerințelor directivei, iar altele urmând să finalizeze procesul în 2026.
3. Există totodată state ale UE unde nu a fost încă făcută nicio transpunere sau unde legislația națională nu a fost actualizată formal pentru a reflecta directivele, printre care se află Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Italia, Portugalia și Slovenia. În plus, unele țări mari, precum Germania și Franța, lucrează în continuare la drafturile de lege necesare pentru a se alinia complet Directivei.

Situația din România, în linie cu trendul UE

Situația din România este în linie cu trendul predominant din UE: țara nu a publicat încă un proiect final de lege pentru transpunerea Directivei (UE) 2023/970, dar pregătirile sunt în desfășurare.

Guvernul român a inclus în planul de transpunere din 2025 obligația de a aproba un proiect de lege prin Ministerul Muncii în toamna anului 2025, iar Parlamentul ar urma să adopte legea până în februarie 2026, astfel încât România să respecte termenul european de 7 iunie 2026.

Până în prezent, discuțiile indică o adaptare largă a legislației naționale care să cuprindă interdicția clauzelor de confidențialitate salarială, obligații de transparență în procesul de recrutare și drepturi sporite pentru angajați de a accesa informații despre salarii în interiorul companiilor.

În practică, această schimbare în România și în alte state membre va însemna că negocierile salariale vor deveni mai deschise, candidații vor avea acces la intervalele salariale înainte de interviuri, iar angajatorii vor trebui să justifice diferențele de salariu între angajați cu criterii obiective și transparente. Neconformarea ar putea atrage sancțiuni sau restricții în derularea unor contracte, inclusiv cu sectorul public, odată ce legislațiile naționale vor fi adoptate și puse în aplicare complet.