PSD vrea să-l oprească prin lege pe Ilie Bolojan să înstrăineze pachetele minoritare ale companiilor de stat. Care sunt prevederile

Publicat: 27 04. 2026, 16:58
Imagine cu sigla Partidului Social Democrat, in Bucuresti, luni, 11 august 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO.

Legea depusă de senatorul PSD, Cătălin Zamfir, prevede explicit următoarele:

  • „Se interzice, până la data de 31 decembrie 2027, înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituții de credit, precum și la orice alta societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital social deținuta.
  • Dispozițiile nu se aplica acțiunilor deținute de stat la companiile, societățile și instituțiile de credit care înregistrează pierderi pentru cinci ani consecutiv, sau pentru care a fost declanșată, prim hotărâre judecătorească definitiva, procedura de insolvență, precum și acțiunilor a căror valoare totala,1 a data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, nu depășește 5 milioane lei pentru fiecare companie, societate sau instituție de credit în parte.
  • Se suspendă, pana la data de 31 decembrie 2027, orice operațiuni privind înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile §i societățile naționale, precum si la alte societali la care statul are calitatea de acționar, aflate in curs de realizare.
  • Dispozițiile alin. (1) nu se aplica operațiunilor postprivatizare și operațiunilor specifice privatizării, in cazul in care transferul dreptului de proprietate asupra participațiilor deținute de stat s-a realizat”.

Pentru Senat, termenul de adoptare al legii se împlinește la data de 10 iunie 2026 iar procedura de urgență a fost deja aprobată.

Proiectul PSD are deja avizul favorabil al Consiliului Legislativ și urmează să primească avizele mai multor comisii ale Senatului.

Inițiatorii spun că au depus legea tocmai din cauza intențiilor Guvernului Ilie Bolojan.

„Intenția Executivului de a lista la bursa companii de stat din domenii strategice, printre care CEC Bank, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Compania Aeroporturi Bucureștii, Posta Romana, Romarm, Salrom sau Loteria Romana, apare ca inoportuna, in contextul economic si geopolitic anterior descris.

De asemenea, intenția de a lista suplimentar noi pachete minoritare de acțiuni de la companiile care sunt deja listate, cum ar fi Hidroelectrica sau Romgaz, in contextul unei acute crize energetice persistente la nivel european și global, reprezintă o măsură pe care o evaluăm ca fiind inoportuna, in deplina contradicție cu logica economica sau cu deciziile altor state din întreaga Europă. Vânzarea activelor strategice ale statului, la companii profitabile cu rol esențial în securitatea energetică a României, chiar și în pachete minoritare, vulnerabilizează capacitatea de intervenție a statului în eventualitatea apariției unor crize majore ori a prelungirii presiunilor  deja existente.

O astfel de decizie, într-o perioadă de incertitudine geopolitică, energetică și financiară, mai ales la cele mai importante companii din sectorul energetic, a căror valoare se estimează că va crește semnificativ în următoarele 12-18 luni, este împotriva intereselor României”, arată inițiatorii.

Ei cred că o eventuală vânzare a pachetelor de acțiuni Hirdoelectrica, companie care „a fost ancora de stabilitate a sistemului energetic național, vulnerabilizează suplimentar capacitatea și dreptul românilor de a accesa energie ieftină”.

„A diminua controlul statului asupra acestei companii, în contextul eliminării măsurii de plafonare a prețurilor, este nu doar inportun, poate fi catastrofal”, se anunță în expunerea de motive.

Și în 2020, Parlamentul României a adoptat o asemenea lege, care a avut o valabilitate de 2 ani. Textul de atunci prevedea că, „la data intrării în vigoare a prezentei legi, se interzice, pentru o perioadă de doi ani, înstrăinarea participațiilor statului la companiile și societățile naționale, la bănci, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de participație deținută”. Legea a fost promulgată la acea vreme de președintele României, Klaus Iohannis