România introduce „bugetarea verde”. Cum va verifica statul dacă banii publici ajută sau afectează mediul

România a adoptat acest mecanism în contextul angajamentelor europene privind combaterea schimbărilor climatice și utilizarea responsabilă a banilor publici. Reforma face parte din Componenta Energie din Planul Național de Redresare și Reziliență, fiind prevăzută la Jalonul 123, care obligă statul să creeze o metodologie prin care cheltuielile bugetare să fie analizate din perspectiva impactului asupra mediului.

Autoritățile au evaluat 624 de programe și cheltuieli ale ministerelor, de la investiții în transport și clădiri publice până la digitalizarea ANAF. Toate au fost considerate compatibile cu regulile europene privind protecția mediului, ceea ce permite României să bifeze un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul de finanțe.

În urma ședinței Comitetului interministerial din 19 februarie a.c., au fost analizate și avizate cu unanimitate de voturi ultimele completări transmise de șapte instituții-cheie, printre care:

• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
• Ministerul Energiei;
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
• Ministerul Sănătății;
• Ministerul Educației și Cercetării;
• Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului.

Raportul evidențiază proiecte strategice care contribuie direct la atenuarea schimbărilor climatice, printre care:

• programele e-Factura, platformele Big Data și modernizarea ANAF, care reduc amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic;
• reabilitarea energetică a clădirilor publice (sedii de instanțe judecătorești și imobile administrative) și investiții în transportul feroviar;
• programele de alimentare cu apă, canalizare și eficiență energetică a locuințelor, precum și managementul deșeurilor agricole.

În centrul acestei raportări se află investițiile în programele de digitalizare a administrației fiscale. Programele strategice derulate de Ministerul Finanțelor, precum e-Factura, platformele Big Data și modernizarea sistemelor informatice ale ANAF, au fost validate ca măsuri verzi/favorabile. Acestea reduc direct amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic și optimizează fluxurile financiare la nivel național.

În schimb, facilitățile sociale, precum scutirile de taxe pentru pensii mici sau tichetele de masă, au fost încadrate ca „neutre”. Autoritățile spun că acestea ajută populația, dar nu au legătură directă cu schimbările climatice.

Bugetarea verde nu aduce automat taxe noi sau beneficii imediate pentru cetățeni. Rolul ei este mai ales administrativ: să arate Uniunii Europene că banii publici sunt cheltuiți transparent și în acord cu obiectivele climatice pe termen lung.

Ce înseamnă concret bugetarea verde

Bugetarea verde nu reprezintă un buget separat, ci o metodă de clasificare a cheltuielilor statului. Ministerele și instituțiile publice vor trebui să arate ce efect au proiectele finanțate asupra mediului, potrivit minsterului de finanțe.

Cheltuielile vor primi etichete în funcție de impact:

• cheltuieli verzi, considerate favorabile mediului;
• cheltuieli maro, cu efect negativ;
• cheltuieli mixte, care au atât efecte pozitive, cât și negative;
• cheltuieli neutre;
• cheltuieli neetichetate, atunci când impactul nu poate fi stabilit.

Evaluarea se face după șase obiective stabilite la nivel european: reducerea schimbărilor climatice, adaptarea la efectele acestora, protejarea resurselor de apă, economia circulară, reducerea poluării și protejarea biodiversității.

Cum se aplică sistemul

Procesul va fi introdus inițial într-o fază pilot. Ministerele vor analiza programele bugetare pe care le gestionează și vor transmite propuneri de etichetare către Ministerul Finanțelor.

Un comitet interministerial va coordona procesul, iar rezultatele vor fi publicate într-un raport oficial privind modul în care sunt cheltuiți banii publici din perspectiva impactului asupra mediului.

Reglementarea este stabilită prin Ordonanța de urgență nr. 75/2024 și normele metodologice aprobate ulterior prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2024.

De ce este importantă reforma și ce efecte ar putea avea

Introducerea bugetării verzi este o condiție pentru accesarea fondurilor europene din PNRR. Uniunea Europeană cere statelor membre să demonstreze că investițiile publice nu afectează obiectivele climatice și respectă principiul „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul.

Prin acest sistem, autoritățile încearcă să urmărească mai clar dacă investițiile publice contribuie la protecția mediului sau generează costuri viitoare legate de poluare și schimbări climatice.

Pe termen lung, avantajul major este transparența: Comisia Europeană poate urmări mai ușor unde merg banii. Riscul este birocratizarea excesivă și transformarea procesului într-un exercițiu de raportare, fără schimbări reale în prioritățile bugetare.

Totuși, faptul că toate cele 624 de măsuri au primit aviz favorabil poate însemna că, fie politicile chiar sunt aliniate climatic, fie metodologia este încă permisivă în faza pilot. În alte state UE, primele exerciții de green budgeting au scos la iveală multe cheltuieli negative pentru mediu.

Bugetarea verde poate duce în timp la prioritizarea proiectelor „etichetabile verde” în detrimentul unor investiții necesare economic, dar greu de încadrat climatic, de pildă autostrăzile sau industria grea ar putea deveni mai greu de finanțat.