Singurele partide care își contestă proprii premieri: PNL, pe urmele PSD. Paradoxul răfuielilor politice interne în România
Două partide, aceleași metode: cazul Adrian Veștea vs PNL (2026), cazul Sorin Grindeanu vs PSD (2017)
Cu un vot de 41 pentru și 13 împotrivă, PNL, sub conducerea lui Ilie Bolojan, a decis ieri în ședința BPN că nu susține în Parlament a învestitură a lui Adrian Veștea, propriul vicepreședinte PNL, pentru funcția de premier, deși acesta a fost desemnat duminică dimineața de președintele Nicușor Dan, pentru această poziție.
Liderul PNL, Ilie Bolojan, supărat că Nicușor Dan nu l-a consultat în desemnare, a mers și mai departe: a cerut ca până astăzi la ora 10.00 Adrian Veștea să-și depună mandatul de premier desemnat iar cine va contesta deciziile PNL – fie prin a accepta să fie într-un eventual Executiv Veștea sau va vota cabinetul acestuia va fi exclus din PNL.
În 2017, printr-o situație similară a trecut și PSD, contestat acum de Ilie Bolojan.
În 2017, partidul (PSD) și-a dat jos premierul din exercitarea funcției, în 2026 – partidul (PNL) își oprește premierul desemnat în a accede în funcție.
În iunie 2017, după doar câteva luni de guvernare, PSD i-a retras sprijinul politic lui Sorin Grindeanu. Pentru că la acea vreme, Grindeanu a refuzat să demisioneze din funcția de premier, PSD a depus și a votat o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, caz unic la acel moment în istoria democratică a țării.
Scandalurile interne din partide, pe fondul șubrezirii puterii liderului, s-au repetat și în 2018. În perspectiva unei condamnări definitive, aflat în conflict cu președintele Klaus Iohannis la acea vreme, PSD condus de Liviu Dragnea a decis ca și al doilea premier PSD să demisioneze.
În ianuarie 2018, Mihai Tudose, succesor al lui Grindeanu, a avut o soartă similară, pecetluită tot de partid. În urma pierderii sprijinului politic în Comitetul Executiv Național al PSD, Mihai Tudose a fost forțat să își înainteze demisia.
Scandalurile interne din PNL au dus la prăbușirea propriilor guverne, partidul „jucând” cu Președintele României
Deși nu și-a prăbușit până acum direct premierii prin moțiune de cenzură proprie, și PNL a provocat prăbușirea propriilor guverne prin conflicte interne sau forțarea schimbării conducerii.
- În februarie 2020, Guvernul Orban I a fost demis prin moțiune de cenzură în urma unei strategii politice deliberate a PNL, în acord cu Președintele Klaus Iohannis, care dorea declanșarea alegerilor anticipate, o strategie blocată ulterior de contextul apariției pandemiei. Guvernul Orban 2 a fost reînvestit în martie 2020, pe fondul răspândirii coronavirusului. A guvernat până pe 7 decembrie 2020, când Orban a demisionat în urma alegerilor parlamentare, când PNL s-a clasat pe locul 2 după PSD. Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, un apropiat al lui Klaus Iohannis, a fost desemnat prim-ministru interimar iar guvernul a continuat să funcționeze temporar până la validarea următorului guvern Cîțu, pe .
- În 2021, conflictul intern intens din PNL dintre tabăra lui Florin Cîțu și cea a lui Ludovic Orban, suprapus pe o criză majoră cu partenerii de coaliție din USR, a dus la izolarea politică a premierului, puternic contestat la acea vreme. Fără sprijinul lui Klaus Iohannis, Guvernul Cîțu a picat în final prin moțiune de cenzură inițiată de Opoziție și susținută de foștii parteneri de guvernare (USR), însă criza a fost alimentată masiv de dinamica din interiorul PNL. Guvernul Cîțu a căzut cu 281 voturi, însă parlamentarii PNL au fost prezenți și nu au votat. Moțiunea a trecut cu voturile PSD, USR și AUR.
Conflictele șefilor de partide mainstream cu președinții României: Ilie Bolojan – Nicușor Dan (2026), Liviu Dragnea – Klaus Iohannis (2017)
Spre deosebire de situațiile anterioare în care PNL „a pus umărul” la prăbușirea deliberată sau nu a propriului Guvern în acord cu președintele României, în iunie 2026 schimbarea majoră o reprezintă faptul că PNL și Ilie Bolojan – premier demis – se poziționează într-un conflict deschis cu președintele României, Nicușor Dan.