Orbán a respins posibilitatea ca Ungaria să părăsească UE, susținând că țara nu are dimensiunea necesară pentru ca o astfel de decizie să fie rațională. Totuși, el a subliniat că viitorul Ungariei se află în cadrul blocului european și al NATO, dar cu „politică externă și politică economică suverană”, scrie Euronews.
„Calitatea de membru al UE reprezintă o oportunitate importantă, dar dacă am rămâne blocați într-un singur bloc, am bea doar suc. Are sens să avem cele mai bune relații posibile cu toate blocurile, inclusiv cu America, Rusia, China, lumea arabă și lumea turcă”, a declarat Orbán.
Premierul maghiar s-a confruntat în mod repetat cu Bruxelles-ul din cauza preocupărilor legate de statul de drept, a blocat sprijinul UE pentru Ucraina și a menținut legăturile cu Moscova, în ciuda războiului total declanșat de Rusia, care se apropie de patru ani. UE a reținut miliarde de euro din fonduri, din cauza îngrijorărilor privind regresul democratic în Ungaria.
În domeniul politicii energetice, Orbán a afirmat că Bruxelles-ul urmărește să taie Ungaria de la aprovizionarea cu petrol și gaze rusești. Guvernul se apără prin acțiuni legale împotriva Comisiei Europene, în timp ce politic se opune reglementărilor UE, sperând ca sancțiunile să fie ridicate până în 2027, când se va încheia războiul.
Ungaria a obținut scutiri de la sancțiunile UE privind energia rusească și rămâne puternic dependentă de petrolul și gazele rusești.
Orbán a declarat că operațiunea președintelui american Donald Trump în Venezuela împotriva lui Nicolas Maduro marchează o nouă eră în politica internațională, susținând că aceasta ar putea permite SUA să controleze până la jumătate din rezervele mondiale de petrol.
El a spus că anul 2025 a fost „un an foarte plin de evenimente” și că inaugurarea lui Trump „a dat lovitura finală” ordinii liberale globale. Orbán a afirmat că noua eră este „era națiunilor” și s-a descris pe sine ca un prevestitor al acestei schimbări încă din 2010.
Despre Venezuela, Orbán a spus că operațiunea militară a SUA reprezintă „o manifestare puternică a lumii noi”.
„Împreună cu Venezuela, Statele Unite pot controla 40–50% din rezervele mondiale de petrol, o forță capabilă să influențeze semnificativ prețul energiei pe piața globală.” El a adăugat că acest lucru ar putea aduce beneficii Ungariei prin crearea unor prețuri mai mici ale energiei la nivel mondial.
Orbán a cultivat relații apropiate cu Trump și este unul dintre puținii lideri europeni care susțin deschis acțiunea militară a SUA în Venezuela, pe care majoritatea statelor membre UE au criticat-o ca fiind o încălcare a dreptului internațional.
Premierul maghiar a afirmat că Ungaria nu va acorda sprijin financiar Ucrainei: „Avem bani dacă nu îi dăm altora, așa că nu le dăm banii noștri Ucrainei.”
„Nu le dăm nici un împrumut, pentru că toată lumea știe că ucrainenii nu îl vor rambursa”, a adăugat el.
Ungaria a fost principalul obstacol în calea sprijinului militar și financiar al UE pentru Ucraina de la invazia pe scară largă a Rusiei din 2022, forțând blocul celor 27 de state să găsească soluții pentru a ocoli veto-urile Budapestei.
Despre migrație, Orbán a declarat că Ungaria nu va accepta ca Bruxelles-ul să decidă „cu cine trebuie să trăim”, respingând o reglementare UE care prevede, începând cu iunie, admiterea a 350 de persoane și procesarea a peste 20.000 de cereri.
Ungaria a refuzat să participe la schemele UE de azil și a construit garduri la graniță pentru a ține migranții departe, ceea ce a generat conflicte juridice și dispute cu Bruxelles-ul.
Întrebat despre un presupus acord financiar cu Trump, Orbán a confirmat: „Am întrebat, ne-am pus de acord că va exista unul.”
Trump a negat afirmațiile anterioare ale lui Orbán despre un astfel de acord, spunând pentru Politico în noiembrie: „Nu i-am promis nimic de acest gen, dar m-a rugat foarte mult.”