tradi ii

”Turnul Slăninilor”, locul în care oamenii dintr-un sat îşi păstrează preparatele din porc

Unii locuitori din satul Gârbova, judeţul Alba, stăpânit odinioară de saşi, îşi depozitează de secole preparatele tradiţionale de porc, în special slănina, într-o cămară comunală, construcţia primind numele „Turnul Slăninilor” sau „frigiderul satului”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Cum pot afla fetele în Ajunul Anului Nou cum le va fi ursitul şi de unde vine

Fetele de măritat află cum le va fi ursitul ascultând lătratul câinilor, potrivit unor tradiţii care se păstrează în satele transilvănene, iar jocurile le pot ajuta să afle dacă cel ce le va fi soţ va fi bogat. Pe de altă parte, ciobanii află cum va fi iarna aşezându-şi cojoacele în mijlocul oilor.

În Banat nu se mănâncă găină de Revelion, iar fetele îşi află ursitul

În Banat sunt respectate de Revelion mai multe obiceiuri şi tradiţii vechi de sute de ani, printre acestea se numără metoda calendarului de ceapă, fetele îşi află ursitul, bănăţenii nu mănâncă găină fiindcă se spune că nu le va merge bine, iar bărbaţii beau ţuică fiartă cu nuci ca să fie sănătoşi.

Superstiţii şi obiceiuri de ANUL NOU: Ce să faci pentru a-ţi merge bine în Noul An

Superstiţiile de Anul Nou sunt respectate de multe persoane, care consideră că în acest fel le va merge bine în Noul An. Printre superstiţiile şi obiceiurile de sfârşit de an se numără dansul în aer liber pentru sănătate şi noroc şi umplerea portofelelor cu bani pentru un an prosper.

GALERIE FOTO Obiceiul piţăratului, vechi de pe vremea dacilor, trăit cu emoţie şi bucurie într-un sat din Alba/ Localnicii din Gorj sunt colindaţi de mascaţi

Obiceiul piţăratului, vechi de pe vremea dacilor, se păstrează şi astăzi în satul Limba din judeţul Alba, unde zeci de copii, primii colindători, se trezesc în ajunul Crăciunului de la şase dimineaţa şi merg din casă în casă, iar oamenii aruncă peste ei dulciuri şi fructe.

GALERIE FOTO Dubaşii, cei mai vestiţi colindători de pe Valea Mureşului/ Colindatul cu Steaua şi Vicleiul, tradiţii păstrate şi astăzi în judeţul Dolj

Cei mai celebrii colindători din judeţul Arad sunt "dubaşii", iar dintre aceştia cei mai renumumiţi sunt cei din comuna Săvârşin, care sunt şi preferaţii Regelui Mihai I, relatează corespondentul MEDIAFAX.

GALERIE FOTO 50 de tineri necăsătoriţi dintr-o comună din Timiş merg la colindat bătând în nişte tobe numite dube

Colindul cu dube, un obicei vechi de sute de ani, încă se mai păstrează în trei sate din judeţul Timiş în zilele de Crăciun, din grupul de colindători făcând parte circa 50 de tineri necăsătoriţi îmbrăcaţi în costume populare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Cum arată viaţa regilor africani cu zeci de neveste şi sute de copii – GALERIE FOTO

Abumi II este al 11-lea rege al Bafut, Camerun şi are aproape 100 de neveste. Nu toate au fost ale lui de la început. Conform tradiţiei, atunci când un rege moare, succesorul său moşteneşte toate nevestele acestuia, apoi se căsătoreşte cu reginele sale, scrie CNN.

Atmosfera satului tradiţional românesc, reînviată la Festivalul de Tarafuri şi Fanfare – GALERIE FOTO, VIDEO

Sute de persoane, care au participat la Festivalul Tarafuri şi Fanfare, desfăşurat, în acest weekend, la Muzeul în Aer Liber din Sibiu, au redescoperit vatra uitată a satului românesc cu ajutorul istorisirilor speciale din lumea rurală tradiţională, păstrate cu grijă de bătrâni muzicanţi.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Povestea, tradiţiile, obiceiurile legate de această sărbătoare

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 29 august. Credincioşii postesc în această zi, ca să nu se asemene cu Irod, cel care, din cauza ospăţului fără măsură, a cerut că Salomeea să-i danseze şi drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezătorul.

Peste 150 de femei din Alba Iulia, îmbrăcate în ii tradiţionale, au promovat mersul pe bicicletă – GALERIE FOTO, VIDEO

Peste 150 de femei, majoritatea îmbrăcate în ii, au defilat pe biciclete împodobite cu baloane, flori şi alte accesorii, sâmbătă, pe cele mai circulate străzi din municipiul Alba Iulia, promovând astfel acest mijloc de transport, în cadrul ”SkirtBike” 2016, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Târg cu produse tradiţionale, ca acum 600 de ani, în jurul Bisericii Evanghelice din Bistriţa: “Vrem să introducem şi noi sistemul de piaţă din străinătate”

Un târg cu produse tradiţionale a fost deschis, în acest weekend, la Bistriţa, în jurul Bisericii Evanghelice, cu ocazia zilelor oraşului, autorităţile vrând să reînvie astfel tradiţia Târgului Mare al Bistriţei, organizat din anul 1353, cu aprobarea regelui Ludovic I al Ungariei.

Târg tradiţional la Muzeului Naţional al Ţăranului Român. Intrarea este liberă

Astăzi şi mâine (13, 14 august) puteţi vizita Piaţa Ţărănească şi Meşter(Eşti)! între orele 10.00 si 18.00 în curtea Muzeului Naţional al Ţăranului Român, din Intrarea Monetăriei nr. 3.

FOCUS ZD: Statele Unite ale Maramureşului – Drumul Lung spre Cimitirul Vesel

„Mă numesc Peter Hurley. M-am născut în Irlanda în 1968, al optulea din zece copii. Am ajuns în România pe 9 aprilie 1994. Aveam 26 de ani.”

Cultura urbană: Lupta clasei de mijloc pentru pâinea cu maia

Pentru clasa de mijloc din România a face pâine cu maia în casă e un statement; această alegere culinară spune multe despre noi şi despre societatea în care trăim. La scară mică, pâinea cu maia e un semn al rezistenţei prin mâncare, al activismului alimentar, al consumului etic.

Noaptea de Sânziene. Legende, vrăji şi tradiţii: Ielele fac horă şi înnebunesc flăcăii. Fetele se spală în roua dimineţii

Pe 24 iunie, Biserica Ortodoxă face pomenirea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Mirenii care încă se încred în magie sărbătoresc Noaptea de Sânziene, pe 23 iunie. De Drăgaică se culeg plante de leac şi de descântece. Ielele zănatice ies la dans să-nnebunească flăcăii. Unele fete se tăvălesc goale în roua dimineţii.

Tradiţii şi superstiţii de Rusalii: Pogorârea Sfântului Duh. Zâne malefice şi exorcizarea Căluşarilor

Duminica, 19 iunie, prăznuim Rusaliile, cunoscute şi drept Pogorârea Sfântului Duh peste apostoli şi ziua când a fost alcătuită prima comunitate creştină,nucleul Bisericii de mai târziu. Sărbătoarea figurează însă şi la păgânii romani, unde Rosaliile erau zâne rele şi frumoase, fiinţe răzbunătoare.

Meşteri şi meşteşuguri la Muzeul Naţional al Ţăranului Român

În perioada 3 - 5 iunie, în curtea Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, Str. Monetăriei nr. 3, se va desfăşura un „Târg cu meşteri şi produse tradiţionale”.

REPORTAJ: Tradiţiile noii generaţii pentru zilele de Paşte

În România, în calendarul ortodox, sărbătoarea Învierii Domnului este considerată cea mai importantă, fiind însoţită de tradiţii moştenite din generaţie în generaţie. În 2016 sărbătoarea rămâne motiv de bucurie, dar cu obiceiuri noi, ale celor tineri.

Mărţişorul aduce noroc dacă este purtat „cu demnitate”. Semnificaţia firelor alb şi roşu

Mărţişorul, un mic obiect-bijuterie prins într-un şnur alb cu roşu care este oferit celor dragi pe 1 martie, a primit de-a lungul timpului semnificaţii diverse, de la vestitor al primăverii la dar aducător de noroc şi simbol al renaşterii naturii.

Mărţişorul – obiect încărcat cu valenţe magice

Mărţişorul - numit de etnologul Ion Ghinoiu "funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului, adunate într-un şnur bicolor" - este oferit ca simbol al sosirii primăverii şi a căpătat, în ultima vreme, forme tot mai diverse faţă de tradiţionalul mic obiect de podoabă legat de un fir roşu şi unul alb.

Mărţişorul – simbolul speranţei şi norocului. Obiceiuri şi tradiţii

Mărţişorul, micul obiect împodobit cu un şnur alb cu roşu, care este oferit persoanelor dragi, pe 1 martie, ca vestitor al primăverii, a primit de-a lungul timpului semnificaţii diverse, de la dar aducător de noroc la simbol al renaşterii naturii.

Crăciunul, sărbătoarea naşterii lui Iisus, cu brad împodobit, daruri şi colinde – FOTO

Crăciunul, una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii, celebrează de peste 2.000 de ani naşterea lui Iisus, dar este şi sărbătoarea care aduce an de an în familie obiceiuri precum colindatul şi împodobirea bradului, sub care copiii aşteaptă darurile Moşului.

Peste 15.000 de credincioşi, la sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou

Peste 15.000 de credincioşi au fost, marţi, la Patriarhie, la sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou Basarabov, slujba fiind oficiată de PF Daniel şi IPS Pavlos, mitropolit de Drama.

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuită sâmbătă prin post

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul va fi prăznuită sâmbătă, prin post, sărbătoarea fiind asociată unor obiceiuri şi superstiţii, precum interdicţia consumării unor alimente ca varza sau pepenele, ce amintesc de forma capului, şi a folosirii cuţitului.

Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, una dintre cele mai importante sărbători

Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare este una dintre cele mai importante sărbători creştine, iar pentru români este şi ocrotitoarea marinarilor, în mai multe oraşe fiind organizate, în 15 august, procesiuni cu icoane şi pelerinaje, dar şi manifestări artistice.

Mii de persoane, aşteptate la Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai mare sărbătoare populară

Mii de persoane sunt aşteptate, sâmbătă şi duminică, la Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai mare sărbătoare populară în aer liber din România, târgul urmând să cuprindă spectacole de muzică uşoară şi populară, un concert al trupei Voltaj, petreceri, focuri de tabără şi focuri de artificii.

Solstiţiul de vară 2015: 21 iunie, debutul verii astronomice, asociat şi cu diverse tradiţii populare

Duminică, 21 iunie, este cea mai lungă zi a anului 2015, eveniment care marchează debutul verii astronomice. Un moment semnificativ al anului, solstiţiul de vară este asociat cu diverse tradiţii populare în toată lumea, de sorginte păgână şi creştină.

REPORTAJ: Mălâncrav, satul izolat din Sibiu aflat pe harta turistică a străinilor datorită tradiţiilor – FOTO

Satul Mălâncrav pare desprins din poveştile bunicilor, care, neavând internet, telefonie mobilă şi alte "distracţii" moderne, se preocupau de muncile tradiţionale. Turiştii, mai ales străinii, sunt atraşi de obiceiurile care încă se mai păstrează în mica localitatea sibiană şi vin să o viziteze.

Sfântul Gheorghe, patron al multor ţări şi oraşe, unul dintre cei mai îndrăgiţi de creştini

Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai îndrăgiţi de creştini, fiind ocrotitorul Moldovei, dar şi patronul Angliei, Georgiei şi al Moscovei. În Lituania, Sf. Gheorghe este venerat ca protector al animalelor, iar în unele regiuni ale Spaniei ziua lui se serbează cu mese bogate şi daruri.

Buna Vestire, prima dezlegare la peşte din post şi ziua în care oamenii nu trebuie să se certe

Buna Vestire sau Blagoveştenia, ziua în care Fecioara Maria a primit vestea că-l va naşte pe Iisus, este sărbătorită miercuri, fiind prima din postul Paştelui în care este dezlegare la peşte, dar şi ziua în care, potrivit tradiţiei, oamenii nu trebuie să se certe, pentru a nu avea necazuri tot anul.

Creştinii îi sărbătoresc luni pe Sfinţii 40 de Mucenici

Creştinii ortodocşi îi sărbătoresc luni pe Sfinţii 40 de Mucenici, soldaţi romani care, pentru credinţa lor, au fost omorâţi în vremea împăratului Licinius, din porunca guvernatorului Agricola, 9 martie fiind şi ziua în care s-a păstrat tradiţia de a se prepara şi împărţi mucenici, copţi sau fierţi.

Mărţişorul, simbolul speranţei şi norocului, dăruit celor dragi în fiecare primăvară

Mărţişorul, micul obiect împodobit cu un şnur alb cu roşu, care este oferit persoanelor dragi, pe 1 martie, ca vestitor al primăverii, a primit de-a lungul timpului semnificaţii diverse, de la dar aducător de noroc la simbol al renaşterii naturii.

Superstiţii şi obiceiuri de ANUL NOU. Ce să faci pentru a-ţi merge bine în Noul An

Superstiţiile de Anul Nou sunt respectate de multe persoane, care consideră că în acest fel le va merge bine în Noul An. Printre superstiţiile şi obiceiurile de sfârşit de an se numără dansul în aer liber pentru sănătate şi noroc şi umplerea portofelelor cu bani pentru un an prosper.

CRĂCIUNUL – Celebrarea naşterii lui Iisus, între credinţă creştină şi sărbătoare a familiei

Crăciunul este celebrat din antichitate, ca dată a naşterii lui Iisus, dar a devenit, de-a lungul secolelor, şi o sărbătoare a familiei, marcată de obiceiuri precum colindele, împodobitul bradului şi darurile Moşului, mult aşteptate de copiii din întreaga lume.

Arhitectura tradiţională din sate bucovinene, promovată de studenţii suceveni

O expoziţie de fotografie ce ilustrează case tradiţionale din satele bucovinene, realizată de studenţi ai universităţii sucevene, va fi vernisată, joi, manifestarea fiind inclusă în campania "Salvează Satul Bucovinean. Adoptă o casă!", ce îşi propune promovarea arhitecturii tradiţionale.

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuită vineri prin post

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul va fi prăznuită vineri, prin post, sărbătoarea fiind asociată unor tradiţii populare, precum interdicţia consumării unor alimente ca varza sau pepenele, ce amintesc de forma capului, şi a folosirii cuţitului.

Adormirea Maicii Domnului sau „Paştile verii”, cea mai importantă sărbătoare a Sfintei Maria

Adormirea Maicii Domnului sau "Paştile verii" reprezintă cea mai importantă sărbătoare închinată Sfintei Maria, iar pentru români este şi ocrotitoarea marinarilor, în mai multe oraşe fiind organizate procesiuni cu icoane şi pelerinaje, dar şi manifestări artistice.

REPORTAJ: Un irlandez stabilit în România organizează la Săpânţa un festival de promovare a tradiţiilor – FOTO

Un irladez în vârstă de 46 de ani, stabilit din 1994 în România, ţara de care s-a "îndrăgostit iremediabil" şi despre care nu ştia unde se află pe hartă, organizează de cinci ani, la Săpânţa, un festival unic de promovare a tradiţiilor maramureşene - "Drumul lung spre Cimitirul Vesel".

Buna Vestire sau Blagoveştenia, prima dezlegare la peşte din postul Paştelui. Tradiţii de 25 martie

Buna Vestire sau, popular, Blagoveştenia (25 martie), ziua în care Fecioara Maria a primit vestea că-l va naşte pe Hristos de la Arhanghelul Gavriil, este sărbătorită în postul Paştelui, fiind prima în care Biserica acordă dezlegare la peşte.