Video GALERIE FOTO Obiceiul piţăratului, vechi de pe vremea dacilor, trăit cu emoţie şi bucurie într-un sat din Alba/ Localnicii din Gorj sunt colindaţi de mascaţi

VEZI GALERIA FOTO MAI JOS

Obiceiul piţăratului s-a transmis din generaţie în generaţie în satul Limba din judeţul Alba, iar originea lui s-a pierdut în negura timpului. Dacă-i întrebi, localnicii spun că, din câte ştiu, e de pe vremea dacilor şi încep să-ţi povestească cum erau şi ei duşi de părinţi şi bunici cu piţăratul, informează corespondentul MEDIAFAX.

Piţărăul este, de fapt, un colăcuţ, sub formă de alfa, făcut de gospodine din aluatul rămas de la pâine, dar denumeşte şi copilul care în ajunul Crăciunului se trezeşte dis-de-dimineaţă pentru a fi primul colindător.

Satul Limba din comuna Ciugud este apreciat de comunităţile învecinate pentru că are oameni harnici şi gospodari, păstrători de tradiţii, altruişti şi veseli. În ajunul Crăciunului toţi se trezesc devreme, îşi curăţă curţile, îşi deschid larg porţile şi îşi umblu vasele cu dulciuri, bomboane, fructe şi alte bunătăţi, apoi îi aşteaptă pe piţărăi. Copiii vin veseli din casă în casă, cu emoţii şi cu sufletul la gură, cu ochii sclipind şi cu obrajii roşii, având plase sau trăistuţe viu colorate şi încep a ura:

“Bună dimineaţa la Moş Ajun! Ne daţi sau nu ne daţi, sau nu ne lăsaţi! Daţi-ne un covrig, că ne moare porcu’ de frig! Daţi-ne un colindreţ, că ne moare porcu-n coteţ! Hăăăăăăăăi, hăi!”, strigă ei în curţile oamenilor. Şi nu termină bine că şi ridică mâinile pentru a prinde dulciurile aruncate de vecini, iar apoi le iau de pe jos.

Bucuria celor ce primesc, şi deopotrivă a celor ce dăruiesc, este mare. Prin acest obicei, oamenii aduc mulţumire lui Dumnezeu, pentru ceea ce au primit în acest an de la pământ. Zâmbesc şi fac glume când văd copiii cum se îngrămădesc după bucate.

”Avem acea credinţă că dacă dăruieşti vei primi însutit înapoi şi, practic, obiceiul acesta pe aşa ceva se bazează pentru că toţi gospodarii îşi curăţă curţile, îşi deschid larg porţile şi pregătesc foarte multe bunătăţi tocmai ca o mulţumire pentru cele ce au primit în acest an de la pământ, de la Dumnezeu. Piţărăii sunt primii colindători care vestesc Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos”, a spus corespondentului MEDIAFAX Dorin Bucur, unul dintre localnici, cunoscut în comunitate pentru sfinţenia cu care păstrează obiceiurile şi tradiţiile.

El îşi aminteşte cum a mers cu piţăratul cu aceeaşi trăistioară cu care a fost şi bunicul său, iar apoi priveşte drept înainte şi mărturiseşte că această bucurie se perpetuează de la an la an.

La piţărat au venit, sâmbătă, peste 30 de copii, inclusiv din localităţile învecinate.

Un domn între două vârste, care a venit din satul vecin şi îşi plimbă fiul de mânuţă, a declarat corespondentului MEDIAFAX că piţărăii câştigă cu muncă aceste bucate.

”Pruncul meu s-a trezit la ora trei dimineaţa. Nu a mai putut dormi, abia a aşteptat să ajungă aici”, a declarat Râmba Bujor.

Pe de altă parte, Mirel, cu copil de 10 ani, a spus că aşteaptă să vină cu piţăratul încă de anul trecut, iar cu o noapte înainte nu a putut adormi de bucurie.

”E frumos. Mă întâlnesc cu prietenii, primim dulciuri, iar seara mergem din nou la colindat”, a spus Mirel.

Totodată, nici părinţii care însoţesc copiii nu sunt neglijaţi, iar gospodarii încălzesc pentru ei un pahar de vin.

“În zilele noastre, gazda se trezeşte dimineaţa devreme, mătură curtea, pregăteşte trocuţul (în care se găsesc tot mai puţini piţărăi şi tot mai multe dulciuri), încălzeşte vinul pentru părintii ce-şi însoţesc copiii şi pentru flăcăi. Deschide larg porţile şi după ce aruncă piţărăii, se alătură alaiului şi colindă tot satul. La Monument, Moş Crăciun soseşte cu sania şi împarte daruri copiilor. La ultima casă sătenii cântă “O, ce veste minunată”, prima colindă din an. În tot satul e linişte şi se aud doar glasurile colindătorilor. Bucuria lăuntrică a fiecăruia izbucneşte prin toţi porii unindu-se cu a celorlanţi într-o pace sufletească desăvârşită, ce nu poate fi atinsă decât în acestă zi a anului. Este impresionant, emoţionant, înălţător!”, povesteste Ion Breaz, în volumul Monografia satului Limba.

Satul Limba este modern, cu drumuri asfaltate şi trotuare pavate, şi nu există o gospodărie care să nu aibă apă curentă, gaz sau canalizare. Aici trăiesc circa 150 de familii, iar majoritatea oamenilor muncesc în Alba Iulia, însă fiecare are o gospodărie pe care o lucrează după serviciu. Nu mai au animale de tracţiune şi susţin că satul lor este unul dintre cele mai urbanizate din judeţul Alba.

În zona acestei localităţi au fost descoperite importante situri arheologice care atestă prezenţa dacilor aici.

Comuna Ciugud, de care aparţine acest sat, este singura din Alba unde populaţia între cele două recensăminte – din 2002 şi 2011 – a crescut.

Galerie foto

Obiceiul piţăratului într-un sat din Alba

• 

• 

• 

• 

Localnicii din Gorj sunt colindaţi de mascaţi

Localnicii din satul Cloşani, din comuna Padeş, practică un obicei vestit în Oltenia. În ajunul Crăciunului, zeci de tineri merg la colindat, din casă în casă, cu măşti pe faţă. Grupul este coordonat de Carmen Sarcină, profesor în cadrul Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu.

În Cloşani, comuna Padeş, din judeţul Gorj, se păstrează şi astăzi, în Ajunul Crăciunului, obiceiul piţărăilor cu măşti confecţionate dinpiele de oaie, împodobite şi viu colorate, relatează corespondentul MEDIAFAX.

Tinerii mascaţi pornesc din sudul satului şi se opresc la fiecare casă, primind dulciuri. Cei colindaţi se alătură alaiului, iar la final, după ce străbat cu toţii localitatea, oamenii sunt invitaţi de lăutari la horă, ocazie cu care colindătorii renunţă la maşti şi se prind în joc.

”În ziua de 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, se desfăşoară piţărăii cu măşti, un obicei străvechi, cu care noi ne-am născut şi pe care noi l-am moştenit, care s-a transmis din generaţie în generaţie şi constă în colindat prin satele comunei Padeş, colindat în care pornesc copiii însoţiţi de părinţi, de bunici, dar şi de băieţii care poartă măşti. Aceştia se numesc mascaţi. Ei se maschează în costum de bărbat şi de femeie, purtând pe cap măşti din piele de oaie, de capră, cu diferite ornamente, cu ciocuri, mai nou şi-au împodobit aceste măşti şi cu coarnele de la animalele pe care le-au sacrificat. Aceste măşti simbolizează alungarea spiritelor rele, a tot ceea ce este rău în sat şi îngospodăria oamenilor”, a declarat corespondentului MEDIAFAX, Carmen Sarcină, profesor în cadrul Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu şi fondatoarea Ansamblului Roua, înfiinţat în 1999, care are peste 40 de membri cu vârste între 7-35 ani.

Pregătirile de piţărăi încep de primăvara.

”Măştile sunt confecţionate de către fiecare tânăr, acasă, îi mai ajut şi eu, dacă nu găsesc piei, pentru că trebuie argăsite, trebuie să fie sacrificaţi mieii atunci la Paşte şi de atunci ele trebuie adunate de prin sat, de pe la oameni şi mai întâi le prelucrăm. Fetele nu participă, doar băieţii. În realitate, pe 24 , în ajun, numai băieţii se maschează, ei se fac şi fete şi băieţi, poartă costum şi de femeie, dar şi de bărbat. Ori tineri căsătoriţi, ori necăsătoriţi. Sunt bătrâni, tineri, copii, tot satul participă la un astfel de eveniment, pentru că este un obicei care nu a fost niciodată împărţit pe vârste. După ce trece alaiul de piţărăi dela casa fiecărui gospodar, acesta se alătură alaiului. Participă şi în jur de 40 de membri ai Ansamblului Roua”, a mai precizat Carmen Sarcină.

Citeşte şi: GALERIE FOTO Dubaşii, cei mai vestiţi colindători de pe Valea Mureşului

Citeşte şi: MESAJE DE CRĂCIUN. Cum le urezi celor dragi "Sărbători fericite"/ "Crăciun fericit"

Citeşte şi: GALERIE FOTO Decoraţiuni inedite pentru bradul de Crăciun, realizate din lemn de fag tăiat cu laserul

Citeşte şi: Carrie Fisher, Prinţesa Leia din franciza Star Wars, spitalizată din cauza unor probleme cardiace