Parola nu mai este suficientă. O singură măsură poate bloca accesul atacatorilor la cont
Autentificarea multifactor, cunoscută și sub abrevierea MFA, presupune ca utilizatorul să-și confirme identitatea prin cel puțin încă o metodă, pe lângă introducerea parolei.
Al doilea pas poate fi o confirmare într-o aplicație de autentificare, introducerea unui cod unic sau utilizarea unei chei de securitate, au explicat joi experții Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
Astfel, simpla aflare sau furtul parolei nu îi oferă automat unui atacator acces la cont.
Ce faci dacă primești o solicitare de autentificare pe care nu ai cerut-o
DNSC avertizează utilizatorii să nu aprobe solicitările de autentificare pe care nu le-au inițiat.
O asemenea notificare neașteptată poate însemna că altcineva încearcă să intre în cont și dispune deja de datele necesare pentru prima etapă a autentificării.
„Nu aprobați solicitări MFA pe care nu le-ați inițiat”, avertizează experții români în securitate cibernetică.
Dacă apare o astfel de solicitare, utilizatorul trebuie să verifice imediat activitatea contului și să schimbe parola dacă suspectează că aceasta a fost compromisă.
Specialiștii recomandă, de asemenea, ca nimeni să nu comunice altor persoane codurile de autentificare primite.
MFA, recomandată pentru e-mail, rețele sociale și servicii financiare
Autentificarea multifactor ar trebui activată pentru conturile de e-mail, rețelele sociale și serviciile financiare, precum și pentru celelalte conturi care oferă această posibilitate.
În același timp, parolele trebuie să fie puternice și diferite pentru fiecare cont. Folosirea aceleiași parole pentru mai multe servicii poate permite unui atacator care obține datele unui singur cont să încerce aceleași date și pe alte platforme.
„Parola este prima barieră. MFA adaugă un nivel suplimentar de protecție”, transmite DNSC.
Compromiterea conturilor a devenit o problemă tot mai vizibilă în România. Datele publicate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică pentru anul 2025 arată o creștere cu 353% a cazurilor de compromitere a conturilor, de la 248 la 1.125. Reutilizarea parolelor și lipsa autentificării multifactor se numără printre factorii care au favorizat fenomenul.