PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: ”Asasinul energetic” Virgil Popescu s-a răzgîndit, la un an după închiderea termocentralei de la Mintia: ”Patriei mai mult cărbune!”

”Patriei mai mult cărbune” nu sînt cuvintele ministrului Popescu, de la Energie, ci o lozincă din vremea lui Ceauşescu. Pe vremea acestuia, probabil că ar fi fost împuşcat pentru trădare. Adept supus al ”Green Deal”-ului de la Bruxelles, el ne-a lăsat fără un procent însemnat din energia electrică a României, pentru a răspunde, cu exces de zel, cerinţelor de ”înverzire” a energiei. Acum, după ce tot mai mulţi oficiali europeni, în căutare de alternative la gazul rusesc, s-au îndreptat din nou spre cărbune, s-a răzgîndit şi Popescu. Şi a ”înverzit” cărbunele. Dar e prea tîrziu pentru Mintia, cea mai mare termocentrală din Transilvania, pe care a pus-o la pămînt; nici măcar în coservare nu mai e. E prea tîrziu şi pentru un muncitor de acolo: „Angajat al Termocentralei Mintia, găsit spânzurat. Se afla în preaviz”, titra în zilele în care Mintia a fost închisă presa hunedoreană. Aşa cum a făcut-o azi, aflat în aceeaşi situaţie, un alt muncitor, de la ALRO Slatina. Mă întreb, cum poate dormi domnul Popescu?

2629 afișări
Imaginea articolului PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: ”Asasinul energetic” Virgil Popescu s-a răzgîndit, la un an după închiderea termocentralei de la Mintia: ”Patriei mai mult cărbune!”

Demolatorul de la Energie

Calificativul de ”asasin energetic” nu i l-am atribuit eu ministrului Virgil Popescu. Dar trebuie să recunosc că i se potriveşte. În 27 iulie 2021, acum un an, după ce de la Termocentrala Mintia ultimul schimb a ieşit din tură şi a fost pus lacătul, muncitorii au aprins candele la poarta ei, iar liderul de sindicat, Cristian Iştoc, a declarat că închiderea termocentralei este ”un asasinat energetic, girat de ministrul Energiei Virgil Popescu” şi că în urma lui, ”judeţul Hunedoara se va îmbogăţi cu 1.500 de şomeri”. Odată cu închiderea ”unui colos industrial de 1275  megawati putere instalată, singurul mare producător de energie electrică din zona de nord-vest a României, au fost trimişi acasă 700 de angajaţi şi pe lângă cei 700 de disponibilizaţi de la Termocentrala Mintia, mai sunt încă aproximativ 700 disponibilizaţi în Valea Jiului.  Aceste concedieri au fost făcute şi girate de ministrul Energiei Virgil Popescu, de prefectul de Hunedoara, care acum negociază cu o firmă de casă să aducă 50 de angajaţi înapoi, pentru a mima conservarea instalaţiilor. Colegii mei pot confirma că au fost scoase de sub tensiunei instalaţiile turbinelor, cazanelor. (...) Vrem să le spunem devenilor că nu mai au alternativă pentru iarna viitoare, nu se va reuşi pornirea instalaţiilor. Vom singurul municipiu reşedinţă de judeţ care va avea şcolile închise nu din cauza pandemiei, ci din cauza frigului”, a mai declarat Iştoc. Iar primarul Devei i-a prevenit pe localnici: ”Termocentrala Mintia nu va mai porni. Devenii să îşi cumpere centrale pe gaz”. Nu toţi au avut bani să o facă, iar cei care au făcut-o, văzînd facturile, azi îşi blesteamă zilele. Şi pe Popescu.

Deja pe 15 octombrie 2021, părintele unui copil din Deva posta pe facebook: „De luni se închide grădiniţa din cauza lipsei căldurii! De fapt, închiderea e doar de procedură, pentru că cei mai mulţi dintre copii fuseseră oricum retraşi de părinţi, majoritarea fiind răciţi. Vorbim despre copii cu vârste cuprinse între 3 şi 5 ani, copii care trebuie să stea acasă”. Vă imaginaţi că a fost prima dintre multe unităţile de învăţămînt preşcolar şi şcolar din Deva, care au trecut prin asta. Rezultatele ”asasinatului energetic” de la Mintia s-au văzut, primele, în acest oraş.

În sistemul energetic national, în perioadele de înflorire şi apogeu al producţiei de electricitate din istoria ei de 52 de ani, termocentrala Mintia, numită în presa comunistă ”Steaua de pe Mureş”, putea asigura pînă la 10% din sistemul energetic naţional. În apărarea lui, ministrul Popescu a declarat că termocentrala nu e închisă definitiv, ci ”intră în conservare” şi că producţia ei va fi suplinită de cea de la Paroşeni, unde cărbunele e acasă şi nu mai trebuie transportat cu trenul. Omiţînd însă să spună că la Paroşeni e o termocentrală cu o putere instalată de zece ori mai mică şi care nu funcţionează decît trei zile pe săptămînă. În apărarea ministrului, a sărit şi Prefectura Hunedoara cu un comunicat, potrivit căruia ”la Termocentrala Mintia sunt luate, conform prevederilor legale, toate măsurile pentru protejarea bunurilor şi asigurarea în continuare a mentenanţei instalaţiilor care se vor afla în operare. Au intrat deja în activitate atât angajaţii firmei de pază cât şi muncitorii care vor supraveghea funcţionarea, întreţinerea şi reparaţiile instalaţiilor, acolo unde acest lucru se impune”. Această „mentenanţă” a fost, într-adevăr, asigurată ”printr-o companie externă”, aşa cum prevăzuse liderul de sindicat Iştoc.

Tot spre a se adeveri spusele sindicalistului, în 3 ianuarie 2022, mai mult ”pe şest”, s-a luat decizia de retragerea din exploatare şi închiderea totală a termocentralei. Acţionarii, toţi din sistemul energetic subordonat ministrului Popescu, au decis (cu excepţia celor de la ”Hidroelectrica”) să renunţe cu totul la ea, întrucît ”menţinerea în conservare a termocentralei presupune costuri cu întreţinerea, mentenanţa şi paza echipamentelor acesteia”. De fapt, decizia fusese luată din 9 decembrie, cînd Ministerul Energiei, acţionarul unic, transmisese o adresă administratorului judiciar de la Mintia, prin care a solicitat "luarea măsurilor pentru  retragerea din exploatare şi închiderea grupurilor energetice ale Sucursalei Electrocentrale Deva, aflate în conservare". Restul a fost doar faţadă: ”asasinul energetic” Popescu îşi desăvîrşea opera.

Ulterior, această decizie s-a reflectat în încercările de a vinde termocentrala. Principalii creditori ai producătorului de energie pe bază de cărbune controlat de stat, de la Mintia, aflat în insolvenţă, dar şi definitiv închis, au putut cere la prima strigare doar 60 milioane de euro pentru termocentarlă, faţă de 100, cît valorau activele. Explicaţia a fost simplă şi a stat în pixul ministrului Popescu, prin decizia lui de scoatere din conservare şi lichidare definitivă a termocentralei. ”A fost decisă vânzarea termocentralei la un preţ de 60 de milioane de euro, în loc de 100 de milioane de euro, valoarea reală a activului. Cele 40 de milioane de euro au fost scăzute, după ce ministrul Popescu a decis în 9 decembrie să o retragă din exploatare, transformând termocentrala în activ nefuncţional, care, evident, i-a înjumătăţit valoarea”, au comentat cei de la Sindicatul Energetic Solidaritatea. Dar vocea lor s-a auzit doar în Hunedoara, unde nu există DNA. Sau SRI. Cît termocentrala a fost în conservare, erau interesaţi de cumpărarea ei GSP Power, Turboenergy Power din Chişinău, ROMGAZ, cât şi companii din Coreea de Sud şi Israel (în total 11). Au rămas în expectativă, aşteptînd să cadă preţul – în fond, după decizia ministrului Popescu, cumpărau fiare, beton şi terenul de sub ele, nu o termocentrală în conservare.

Cînd, prin ianuarie 2022, i s-a reproşat, de mai multe ori, eroarea închiderii terocentralei Mintia (curios e că nimeni n-a mai făcut-o, de la izbucnirea războiului din Ucraina încoace şi a crizei gazului rusesc, care bîntuie prin Europa), Virgil Popescu a invocat ”riscul de infrigement impus de Comisia Europeană”, în caz contrar. Ceea ce, a explicat europarlamentarul Maria Grapini, era o minciună cît casa. Ori, cît termocentrala. 

Tot în ianuarie 2022, după o nouă repriză de frig în case pentru deveni, liderul de sindicat al termocentralei asasinate, Cristian Iştoc, spunea: ”Ce e jignitor pentru cetăţenii din Deva lăsaţi în frig în plină iarnă e afirmaţia ministrului, care spune că a fost informat de primar că nu a mai rămas nimeni în frig în această iarnă, că s-a ocupat Primăria Deva. Primarul trebuie sa dez¬mintă aceasta informaţie. Totodată, Virgil Popescu minimalizează importanţa termocentralei, spunând că asigura doar 1% din necesarul ţării, fără să precizeze că lipsa cărbunelui era cauza, şi că Termocentrala Mintia poate asigura peste 10% din necesar. Ministrul compară centrala de la Paroşeni de 150 MW cu Mintia, de 1.275 MW, punând semnul egal în importanţa lor în Sistemul Energetic Naţional. Acest om le dă şi asigurări românilor, că le vor fi recalculate facturile la energie şi gaze. Cîtă credibilitate are un om care omite adevărul?”, spunea, politicos, Cristian Iştoc.

De fapt, privind retrospectiv, prin închiderea dintr-un condei a unui agent economic care putea acoperi 10% din sistemul energetic naţional, apoi prin ştergerea din al doilea condei, a jumătate din valoarea lui, în pragul privatizării, sub pretextul renunţării la cheltuieli minime de conservare a termocentralei, ministrul Virgil Popescu a comis într-adevăr un asasinat energetic. S-a petrecut cu puţin timp înainte ca, prin ”operaţiunea specială” din Ucraina, energia să devină noul aur al planetei. Nici dacă-i ordona Putin să facă ce a făcut, ministrul Popescu nu se descurca mai bine şi nu onora mai prompt dorinţa ruşilor de a vedea România dependentă energetic de alţii. Adică de ei.

”Patriei mai mult cărbune”, pentru ce?

Războiul din Ucraina a schimbat multe. A schimbat şi părerea lui Frans Timmermans, care, ca vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, a condus realizarea şi implementarea ”Pactului Verde European” (Green Deal) şi a ”directivelor” de ”neutralitate climatică pentru anul 2050”. Prezent la Bucureşti în 23-24 februarie 2021 la ”ZF Power Summit”, el a declarat pentru ”Ziarul Financiar”: ”Ca nepot al unor mineri, trebuie să fiu brutal de onest. Cărbunele nu are viitor. De ce are probleme industria cărbunelui în toată Europa? Din motive pur economice. Pentru că nu mai este cerere pentru cărbune, se scufundă. Miliarde şi miliarde de subvenţii acordate acestei industrii. Miliarde care ar putea fi folosite mai bine, pentru crearea unui viitor pentru oamenii care acum activează în industria cărbunelui. Şi apoi, nici măcar nu mai spun despre emisiile de CO2, asociate cărbunelui. Trebuie să fim oneşti şi să admitem că nu există viitor pentru cărbune... Şi sper că România va avea curând un plan, pentru eliminarea cărbunelui”. A avut. Popescu deja îl pusese în aplicare înainte cu luni de zile de sosirea lui Timmermans la Bucureşti, ca şi cînd ar fi ghicit dorinţa înaltului comisar european. Numai că la exact un an după această declaraţie a lui Frans Timmermans, primele bombe ruseşti cădeau asupra Ucrainei şi tancurile lui Putin trecuseră graniţa.

De atunci încoace, multe s-au schimbat, într-un timp foarte scurt. Uniunea Europeană şi multe dintre ţările sale membre, cu excepţia notabilă a Poloniei şi abţinerea Germaniei, susţineau ferm că gazul natural e alternativa la cărbune, socotit cel mai poluant combustibil fosil. Gazul a fost socotit chiar drept ”o investiţie durabilă”. Numai că Europa nu-l prea are – îl are Rusia. Aşa că, încercînd să iasă din acest joc periculos pe care ei înşişi l-au creat, oficalii europeni, între care Timmermans joacă un rol de frunte, au schimbat macazul şi au dat ”undă verde” la cărbune.

Pe 4 martie 2022, vicepreşedintele Comisiei Europene şi ”părintele” responsabil al ”Green Deal” declara că ţările care intenţionează să ardă cărbune o pot face, ca alternativă la gazul rusesc şi că acest lucru e ”în conformitate cu obiectivele UE în materie de climă”! Cerîndu-i-se explicaţii, pe bună dreptate, cum de s-a făcut brusc cărbunele ”verde”, Frans Timmermans a declarat pentru BBC că ”nu există tabuuri în această situaţie”. E vorba de principalul efort al UE, din prezent – acela de a ieşi de sub tutela gazului rusesc. ”Lucrurile s-au schimbat” – a explicat Timmermans. ”Adică, istoria a luat o întorsătură foarte bruscă în urmă cu o săptămână, şi trebuie să ne împăcăm cu această schimbare istorică”. De astă dată, ministrului Popescu, cel care i-a luat-o înainte lui Timmermans şi a terminat în doi timpi cu cea mai mare termocentrală pe cărbune din România, declara abia acum cîteva zile, pe pagina lui de facebook, că ”România va produce în anii următori energie electrică pe bază de cărbune, la capacitate maximă”. Cu ce?

Bătîndu-se cu pumnul în piept, Popescu se lăuda, pe 9 iulie: ”România va fi independentă energetic. Mergem înainte, investim strategic, iar ţara noastră va avea independenţă şi securitate energetică. Indiferent de cât de tare vor falsa trompetele ruseşti! Ca să fie foarte clar: în următorii ani, România va produce energie electrică pe bază de cărbune la capacitate maximă, pentru a trece peste această criză. Nu se închide nimic din ceea ce funcţionează”. Păi, nu mai funcţionează a doua mare termocentrală din România datorită dumneavoastră, domnule Popescu! Bine că n-aţi apucat s-o închideţi şi pe cea de la Turceni!

Dacă unii or fi sau nu trompetă rusească, nu ştiu, dar e cert că ministrul Popescu a pus la pămînt şi îngropat, ca un veritabil ”Satan 2”, Termocentrala de la Mintia, cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din Transilvania, un (fost) punct strategic din reţeaua energetică din România. Şi a făcut-o exact cînd trebuia – înainte să ne-o ceară Bruxelles-ul şi la timp pentru ca războiul din Ucraina să ne găsească iarăşi fără stocuri de energie şi fără posibilitatea de a o produce din alte surse, avînd în vedere că producţia Hidroelectrica din acest an e aceeaşi ca şi cotele apelor Dunării. Mare strateg, domnul Popescu. Aşa a pregătit şi ”liberalizarea energiei”, dar asta e o poveste pe care o ştie şi simte toată lumea, cel puţin lunar.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici