AFP: Acuzaţiile de fraude electorale nu sunt noi în România, dar politicienii evită schimbarea legii

• Externe

  • Român găsit mort de frig la Paris, fără ca autorităţile să anunţe decesul 06:45
  • Şapte romi de origine română, reţinuţi pentru furturi din magazine, au atacat un poliţist al Siguranţei din Quebec 06:36
  • Egipt: 19 poliţişti au fost răpiţi de beduini în Sinai 00:39
  • Primarul oraşului croat Split dă vina pe preţul încălţămintei pentru înregistrarea a 700 de răniţi 00:14
  • Preşedintele patronatelor olandeze îndemană Guvernul să se distanţeze de site-ul PVV 23:34

"Fraudele se înregistrează în special la nivel local. Primarii şi activiştii încearcă să influenţeze votul, de multe ori fără cunoştinţa conducerii centrale a partidelor. Vor să se facă remarcaţi prin rezultate bune", explică Daniel Barbu, profesor de Ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti, citat de AFP.

Printre tacticile utilizate se numără distribuirea de alimente sau bunuri, însoţite de recomandări insistente pentru votarea unui candidat, sau "turismul electoral", menţionează AFP.

"Mircea Geoană, rivalul nefericit al preşedintelui Traian Băsescu în alegerile prezidenţiale, şi Partidul Social-Democrat contestă scrutinul de duminică la Curtea Constituţională acuzând Partidul Democrat Liberal de fraude masive, însă analiştii reamintesc că şi PSD face obiectul unor anchete", subliniază France-Presse.

"Nu spun că aceste lucruri au fost inventate pentru prima oară, au existat mereu mici nereguli", a declarat Mircea Geoană în cursul unei întâlniri cu presa străină, admiţând că şi formaţiunea sa a fost implicată în trecut în astfel de practici. "Dar fraudele nu au fost niciodată la acest nivel", adaugă Geoană.

Curtea Constituţională, care va lua vineri o decizie în legătură cu validarea scrutinului, va trebui să evalueze care a fost amploarea neregulilor.

"Va fi foarte dificil ca instanţa constituţională să aibă o percepţie clară", declară preşedintele Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu, citat de AFP. Organizaţia a avut 1.400 de observatori la scrutin, dar nu a constatat fraude majore.

"Măsurarea amplorii fraudelor este un lucru foarte îndrăzneţ. Refuz să cred că a avut un impact de 0,7 procente, de un procent sau trei", continuă Daniel Barbu.

Pe fondul acuzaţiilor privind fraude electorale, analiştii şi organizaţiile civice regretă că politicienii care s-au aflat la putere în ultimii ani nu au încercat să îmbunătăţească procedurile electorale.

"Politicienii sunt interesaţi de acuzaţii de fraude în timpul alegerilor şi imediat după acestea, dar apoi uită. Ar trebui să existe o comisie multipartită care să propună soluţii tehnice", afirmă analistul Cristian Ghinea, directorul Centrului român pentru Politici Europene.

"Pro Democratia a propus de mai multe ori, fără succes, instituirea votului prin corespondenţă sau prin Internet pentru românii din străinătate, precum şi votul prin procură pentru evitarea înfiinţării secţiilor speciale", explică AFP.