ANALIZĂ: Cei doi piloţi ai cursei MH370, în centrul anchetei cu privire la dispariţia Boeingului 777

Ancheta cu privire la zborul MH370 s-a concentrat luni asupra echipajului din cockpit, ultimele cuvinte - pronunţate de către copilot - fiind recepţionate la sol la o diferenţă de câteva minute faţă de dezactivarea voită a principalelor sisteme de comunicaţie ale avionului.

5939 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Cei doi piloţi ai cursei MH370, în centrul anchetei cu privire la dispariţia Boeingului 777

ANALIZĂ: Cei doi piloţi ai cursei MH370, în centrul anchetei cu privire la dispariţia Boeingului 777 (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Sâmbătă, 8 martie, la ora 1.19 (vineri, 19.19, ora României), după 38 de la decolarea avionului de tip Boeing 777 de la Kuala Lumpur cu destinaţia Beijing, turnul de control aerian recepţioma ultima comunicare verbală emisă din postul de pilotare care-i era adresată: "Ei, bine, noapte bună".

Aceste câteva cuvinte, în engleză ("All right, good night"), spuse în mod destins, potrivit autortăţilor malaysiene, erau răspunsul dat controlorilor aerieni care au anunţat echipajul că avionul urma să iasă din spaţiul aerian malaysian.

Iar "investigaţii preliminare sugerează că cel care vorbea era copilotul", a declarat luni seara preşedintele-director general al companiei Malaysia Airlines Ahmad Jauhari Yahya, într-o conferinţă de presă.

Această informaţie ar putea să se dovedească de o importanţă capitală în stabilirea persoanei care controla avionul în momentul în care acesta a dispărut de pe ecranele radarelor civile, după ce autorităţile malaysiene au declarat că este vorba despre o "acţiune deliberată".

Investigaţiile se concentează de-acum asupra comandantului de bord, Zaharie Ahmad Shah, în vârstă de 53 de ani, şi "ofiţerului pilot de linie" (OPL, copilot) Fariq Abdul Hamid, în vârstă de 27 de ani.

Sistemul ACARS (Aircraft Communication Addressing And Reporting System), care permite schimbarea de informaţii între avionul aflat în zbor şi centrul operaţional al unei companii aeriene, a emis ultimul semnal la ora 1.07. Sistemul ar fi urmat să emită din nou o jumătate de oră mai târziu, la ora 1.37.

Dezactivarea acestui sistem este necesar să fie efectuată de către un pilot sau de către o persoană "iniţiată", potrivit unor specialişti.

"Rachetă de croazieră"

Transponderul, un al dispozitiv crucial, care transmite informaţii despre poziţia avionului, a fost şi el dezactivat, în mod deliberat, după doar două minute de la mesajul atribuit copilotului.

Avionul dispărea de pe ecranele radarelor civile la ora 1.30.

Date culese între timp permit să se spună că avionul a schimbat direcţia la jumătatea drumului către destinaţie, undeva între Malaysia şi Vietnam, şi a continuat să zboare timp de aproape şapte ore.

Radare militare malaysiene au detectat un semnal, în noaptea de vineri spre sâmbătă, identificat mai târziu ca provenind de la zborul MH370.

"S-a întâmplat ceva cu pilotul", a dat asigurări, la Washington, preşedintele Comisiei pentru Securitate Internă din cadrul Camerei Reprezentanţilor Michael McCaul, care a spus că se bazează pe rapoarte provenind "de la (Departamentul pentru) Securitate Internă, (Centrul naţional american de luptă) împotriva terorismului şi (comunitatea de) infrmaţii".

El a emis totodată ipoteza potivit căreia avionul a fost deturnat şi ascuns pentru a fi folosit mai târziu ca "rachetă de croazieră".

Premierul chinez Li Keqiang i-a cerut omologului său malaysian Najib Razak să furnizeze mai multe detalii despre avionul dispărut, "în mod oportun, precis şi exhaustiv", a anunţat agenţia China Nouă. Li Keqiang şi-a exprimat totodată susţinerea faţă de familiile şi rudele pasagerilor chinezi, care au acuzat autorităţile malaysiene de disimulare şi că "nu spun nimic".

Autortăţile malaysiene subliniază că antecedentele tuturor persoanelor de la bord - 239, dintre care 227 de pasageri - au fost foarte atent verificate.

Un anchetator al accidentului în care a fost implicat zborul AF447, în Malaysia

Copilotul ar fi invitat o pasageră în cabină, în cursul unui zbor care asigura o legătură din Thailanda la Kuala Lumpur în 2011, un lucru care contravine reglementărilor introduse în urma atentatelor comise în Statele Unite la 11 septembrie.

Însă cei doi piloţi nu au cerut să lucreze împreună pe acest zbor şi nimic - în urma percheziţiilor efectuate la domiciliile lor şi examinării trecutului acestora sau persoanelor pe care le-au frecventat - nu pare să permită, pentru moment, incriminarea acestora, au insistat autorităţile malaysiene.

Un semnal prin satelit situează avionul de tip B-777, în urmă cu nouă zile, de-a lungul unui arc nordic care merge din nordul Thailandei şi până în Asia Centrală sau de-a lungul unui arc sudic, de la Indonezia şi până în sudul Oceanului Indian.

Tony Abbott, premierul Australiei, o ţară a cărei coastă de vest este scăldată de apele din sudul Oceanului Indian, a anunţat luni că nu a primit nicio informaţie despre o eventuală prezenţă a Boeingului în largul coastelor ţării sale.

Malaysia îşi mobilizează forţele aeriene şi navale în coridorul sudic, o zonă care pare prioritară în privinţa cercetărilor, coridorul de nord traversând spaţii aeriene ale mai multor ţări, ale căror radare militare ar fi detectat cu siguranţă un Boeing 777.

În total, 26 de ţări participă la căutări, pe uscat şi pe mare şi prin schimburi de date radar şi prin satelit.

Franţa a trimis trei anchetatori specializaţi, între care şi Jean-Paul Troadec, fostul director al Biroului de Anchete şi Analize (BEA), care a anchetat accidentul zborului AF447 pe ruta Rio-Paris, al companiei Air France, în iunie 2009. Epava avionului de tip Airbus A330 a fost localizată abia doi ani mai târziu.

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici