Rapoartele SRI 2007-2012 - interceptări în creştere, număr sporit al acţiunilor antiteroriste

În general aceste documente conţin date referitoare la numărul informărilor transmise instituţiilor, al sesizărilor primite, al cetăţenilor declaraţi indezirabili, cifre privind controlul antiterorist, interceptările realizate, dar şi priorităţile serviciului.

DIICOT şi DNA, principalii beneficiari ai sesizărilor de cercetare penală făcute de SRI.

DIICOT şi DNA au fost principalii beneficiari ai sesizărilor şi informărilor adresate organelor de cercetare penală de către SRI în perioada 2007 – 2012, cu 22% şi respectiv, 27%. A treia instituţie care a obţinut astfel de sesizări a fost Ministerul de Interne, care a primit 26% din sesizări.

Numărul sesizărilor făcute de SRI a crescut de la an la an, astfel încât numărul acestora a ajuns de la 643 în 2007, la 3.289 în 2012.

Astfel, conform rapoartelor de activitate ale SRI în 2012, Direcţia Naţională Anticorupţie şi structurile sale teritoriale au primit 860 de sesizări şi informări în domeniul penal. DIICOT şi structurilor teritoriale i-au fost remise 573 de sesizări, în vreme ce structurile Ministerului de Interne, precum Direcţia Generală Anticorupţie şi structurile Poliţiei, au obţinut 554 de sesizări.

Alte sesizări au fost adresate parchetelor de pe lângă curţile de apel (44), parchetelor de pe lângă tribunale (178), parchetelor de pe lângă judecătorii (90).

Totodată, SRI a făcut 965 de informări privind posibile elemente constitutive ale unor infracţiuni circumscrise evaziunii fiscale sau aspecte menite să fundamenteze implementarea unor măsuri de contracarare ori remediere a acestora.

O treime din informările SRI au ajuns la şeful statului şi mai mult de jumătate la Guvern

În şase ani de zile, SRI a realizat 42.000 de informări a factorilor de decizie, conform unei analize a datelor prezentate în rapoartele de activitate ale serviciului. Din totalul informărilor, 26.140 au fost remise instituţiilor de la nivel central, Guvernul beneficiind de 56% dintre acestea, în vreme ce şefului statului i-au fost transmise 30% din informări.

De asemenea, pe parcursul celor şase ani 15.929 informări au fost înaintate autorităţilor locale, respectiv prefecţilor şi preşedinţilor de consilii judeţene.

În 2012, Guvernului i-au fost transmise de către SRI 3.208 informări, în vreme ce preşedintele Traian Băsescu a obţinut 886 informări. Pe de altă parte, 2.345 informări au fost înaintate prefecţilor şi preşedinţilor de consilii judeţene.

Ponderea cea mai mare a informărilor transmise de SRI, respectiv 44%, au vizat în 2012 securitatea economică, în vreme ce aproape un sfert din documente (24,2 %) au privit „protejarea valorilor şi drepturilor constituţionale”. De asemenea, 21,7% au fost documente de informare în ceea ce priveşte „promovarea unor obiective de politică externă a României”. Doar 9,8% au fost informări legate de identificarea şi evaluarea ameninţărilor de natură teroristă.

Mandate de interceptare în creştere

Analiza rapoartelor SRI din perioada 2007 - 2012 relevă că mandatele de interceptare puse în aplicare de SRI s-au triplat în şase ani, de la puţin peste 10.000 de acte autorizate în 2007 la peste 36.000 în 2012, iar în medie de 10% din mandate a beneficiat direct Serviciul Român de Informaţii.

Numărul actelor de autorizare puse în aplicare de SRI în 2012 a ajuns la 36.085, numărul acestora fiind triplu faţă de anul 2007, când acestea au totalizat 10.272.

SRI precizează în raportul de activitate pentru anul 2007 că au fost interceptate în anul respectiv 7.746 de persoane şi 15.414 de posturi telefonice. Dintre acestea, Serviciul Român de Informaţii a fost direct beneficiar pentru 1.603 de acte de autorizare, fiind interceptate 1.241 de persoane şi 4.805 de posturi telefonice.

În 2008, numărul de autorizări privind activităţi de interceptare s-au ridicat la 15.170, iar SRI a fost benecificiarul a 1.916, însă Serviciul nu a mai dat publicităţii numărul persoanelor interceptate sau al posturilor telefonice care au făcut obiectul ascultărilor. Aceste date nu au fost prezentate nici în rapoarte de activitate din aferente anilor următori.

De asemenea, în următorii ani numărul autorizărilor au crescut constant, de la 22.176 în 2009 (pentru 2.779 fiind beneciar SRI) la 30.624 în 2010 (pentru 3.114 fiind beneficiar SRI).

În 2011 numărul actelor de autorizare a ajuns la 35.678 ( pentru 3.418 fiind beneficiar SRI), iar în 2012 au crescut la 36.085 (pentru 3.405 fiind beneficiar SRI).

Interceptările realizate de SRI prin intermediul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor au fost asigurate pentru toate structurile din sistemul naţional de securitate şi pentru Ministerul Public, se arată în raportul de activitate al SRI aferent anului 2012.

Citeşte şi: SRI, la 24 de ani - sprijinirea combaterii corupţiei şi acţiuni vizând siguranţa naţională

Sursele de informare ale SRI nu se regăsesc în rapoartele de activitate 2010 – 2012

Serviciul Român de Informaţii a prezentat în 2007, 2008 şi 2009 ponderea resurselor informaţionale pe care şi-a bazat activitatea. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, însă, în anii următori.

Astfel, cea mai mare parte a informaţiilor obţinute de SRI au fost din „surse secrete umane”, în 2007 acestea ajungând la 59,1%, în 2008 la 47,1%, iar în 2009 la 43,3%.

„Sursele secrete tehnice” au reprezentat 13% din resursele informaţionale în 2007 şi 2008, ponderea acestora crescând în 2009 la 17,3%.

Totodată, în 2007 sursele deschise şi productia de informaţii analitice au reprezentat 27,3%.

Pe fondul scăderii resurselor informaţionale din surse secrete umane, dar şi al diversificării surselor de informaţii, în 2008 s-au dezvoltat „resursele analitice” (17,3%), cele din cooperare (11,2%), surse deschise şi oficiale (7,8%) şi surse secrete tehnice (3,1%). Această distribuţie a resurselor informaţionale ale SRI s-a menţinut la aproximativ acelaşi nivel şi în 2009.

Totodată, activităţile privind securitatea naţională spre care şi-a orientat Serviciul în principal atenţia au fost în 2012 „protecţia intereselor de securitate economică” (27,3%) şi „protejarea drepturilor şi valorilor constituţionale”(24,8%). În aceste două domenii SRI şi-a elaborat activitatea progresiv din 2007 până în 2012, fiind înregistrată o reducere a activităţii în privinţa contraspionajului, de la 23,8% în 2007 la 16,6% în 2012.

De asemenea, pe parcursul a celor şase ani poate fi observată o creştere a activităţii SRI în cazul evaluării şi gestionării ameninţărilor transfrontaliere, care a crescut de la 12,7% la 17,2%. Cât priveşte protecţia împotriva ameninţărilor teroriste, ponderea activităţilor SRI s-a situat pe parcursul anilor între 11% şi 14 %.

Terorismul a rămas la nivelul de alertă „albastru-precaut”, însă riscurile au crescut constant

În ceea ce priveşte ameninţarea teroristă în cazul României, numărul măsurilor concrete ale SRI a crescut constant pe parcursul celor şase ani, fiind păstrat nivelul de alertă teroristă la „albastru-precaut”. Cu toate acestea, SRI a semnalat în fiecare an faptul că nivelul ameninţărilor şi riscurilor legate de activităţi teroriste a crescut, astfel încât în 2012 preciza că „spre deosebire de ultimii ani, ameninţarea teroristă a devenit directă şi explicită, fapt relevat, în principal, de intenţiile şi activităţile unor indivizi şi entităţi teroriste de a organiza atacuri în România sau de a sprijini derularea unor acte similare în Europa”.

În 2007 au fost doar 19 cazuri în care a fost dispusă întreruperea dreptului de şedere şi includerea pe lista persoanelor indezirabile sau nepermiterea intrării în ţară a unor persoane.

De asemenea, SRI susţine că în acest an a determinat şi a avertizat în 232 de situaţii o serie de persoane să renunţe la activităţile din care puteau rezulta ameninţări la adresa securităţii naţionale.

În 2008, pentru descurajarea activităţilor teroriste SRI a fundamentat şi/sau pus în aplicare 197 măsuri de prevenire specifice. Astfel, în 20 de cazuri s-a ajuns la întreruperea dreptului de şedere şi includerea pe lista persoanelor indezirabile sau nepermiterea intrării în ţară. De asemenea, au fost 177 situaţii în care Serviciul a determinat sau avertizat unele persoane să renunţe la activităţile din care puteau rezulta ameninţări la adresa securităţii naţionale.

Totodată, în 2009 au fost dispuse 143 de măsuri pentru descurajarea unor activităţi asociate terorismului. În 20 de cazuri nu a fost permisă intrarea unor străini pe teritoriul naţional, în vreme ce în 120 de situaţii s-a optat pentru determinarea sau avertizarea persoanelor care ar fi desfăşurat activităţi de natură să ameninţe securitatea naţională.

În 2010 a fost înregistrată o scădere a măsurilor pentru descurajarea activităţilor asociate terorismului, ajungând la 67 măsuri.

2011 este anul în care numărul măsurilor de prevenire a acţiunilor teroriste a crescut la 204 de cazuri. Un cetăţean străin a fost declarat indezirabil, deoarece era interesat să finanţeze grupări extremiste din străinătate. În cazul a 34 de persoane a fost interzisă intrarea în România, iar în 16 cazuri a fost refuzată acordarea cetăţeniei române, a vizei, sau a solicitării de şedere permanentă. Alte 33 de avertizări au fost aplicate unor persoane suspecte de implicare în acţiuni de natură ase constitui în riscuri la adresa securităţii României.

În 2012 măsurile de prevenire a activităţilor teroriste s-a dublat faţă de anul anterior, ajungând la 436 de astfel de situaţii.

15 cetăţeni străini au fost declaraţi indezirabili, „după ce au fost implicaţi în acţiuni de planificare a unor atentate în România, derulând propagandă islamică radicală ori aflaţi în conexiune cu grupări teroriste”.

SRI a avut 44 măsuri de nepermitere a intrării în ţară, pentru persoane suspectate de intenţii ori activităţi teroriste, dar şi 99 de avertizări "aplicate în contexte potenţial purtătoare de ameninţare teroristă – de ex. atentatul de la Burgas, apariţia filmului "Inocenţa Musulmanilor".

În 6 cazuri a fost refuzată acordarea cetăţeniei române ori a vizei pentru România.

Între alte 266 de măsuri specifice luate de Serviciu au fost "realizarea siguranţei obiectivelor ce pot constitui ţinta unor acte teroriste, acţiuni de sprijinire a departamentelor, instituţiilor şi organizaţiilor pentru aplicarea dispoziţiilor privind siguranţa naţională, demersuri de informare şi pregătire a populaţiei cu privire la potenţialele ameninţări şi la modalităţile de autoapărare, acţiuni de pregătire pentru autoapărare împotriva pericolelor teroriste".

În raportul de activitate al SRI pe 2012 se mai precizează faptul că la menţinerea României în atenţia entităţilor teroriste sunt determinate de profilul euro-atlantic al ţării noastre – implicarea în lupta împotriva terorismului global, participarea militară în diferite zone de conflict/teatre de operaţiuni.

SRI semnalează faptul că există, în această privinţă, "vulnerabilităţi interne de reglementare, procedurale sau chiar determinate de eludarea unor prevederi legale". "Concret, se înscriu în această categorie deficienţe în monitorizarea video a spaţiilor publice şi a altor obiective de interes public care ar putea fi vizate de atentate teroriste, respectiv încălcarea regulilor de înregistrare a turiştilor", susţine Serviciul.

CNSAS a primit 99,99% din dosarele deţinute de SRI din arhiva fostei Securităţi

SRI a predat CNSAS în în perioada 2000 – 2007 circa 17.000 metri liniari de arhivă – 1.601.129 dosare şi 1.954.629 volume din arhiva fostei Securităţi.

De asemenea, în 2007 CNSAS a primit 15.569 dosare cu 24.040 volume, iar în 2008 i-au mai fost predate 32.319 dosare cu 55.931 volume.

SRI susţine în raportul de activitate aferent anului 2009 că "în ceea ce priveşte predarea copiilor pe microfilm, au fost înregistrate creşteri (faţă de anul 2008, n.r.) de 670% la numărul de dosare, respectiv de 520% la numărul rolelor".

Astfel, SRI precizează că în 2009 a predat "copii pe microfilm însumând 4.753 role şi 87.088 jacheţi (echivalent a 1.372 role), la care se adaugă copii pe microfilm pentru 29 dosare, în scopul rezolvării unor solicitări punctuale ale Consiliului".

De asemenea, în cursul anului 2010 au mai fost predate CNSAS "copii pe microfilm pentru 33 de dosare, în baza solicitărilor punctuale, şi 3.770 de role cu microfilme ce conţin date pentru 192.304 dosare". "Faţă de anul 2009, au fost înregistrate creşteri de 13,8% la numărul de dosare şi o scădere de 62,4% la numărul rolelor. Totodată, în cursul anului 2010, au fost predate CNSAS copii în format electronic ale registrelor de evidenţă corespunzătoare fondurilor de arhivă închise, însumând 18.751 imagini rezultate din fotografierea digitală a 59 volume", susţine SRI.

Anul următor, CNSAS a mai primit de la Serviciu de Informaţii "6.906 role cu microfilme ce conţin date pentru 356.685 de dosare (ceea ce reprezintă o creştere de 85,49% la numărul de dosare şi 83,18% la numărul rolelor faţă de 2010). Suplimentar, în baza solicitărilor punctuale, au fost predate şi copii pe microfilm pentru alte 13 dosare".

Totodată, în cursul anului 2011 au mai fost predate CNSAS 3.437 de dosare, din care 493 sunt dosare ale unor cadre ale Securităţii.

În anul 2012, SRI susţine că a reuşit să predea 99,99% din totalul dosarelor fostei Securităţi, preluate în custodie în 1999. Astfel, în acest an au fost predate CNSAS: 906 dosare declasificate, 300 dosare de personal din fondul neoperativ, copii pe microfilm pentru 3 dosare şi 1.530 role cu microfilme ce conţin informaţii pentru 87.760 dosare.

"De asemenea, mai sunt pregătite pentru predare 2.786 role cu microfilme ce conţin informaţii pentru 170.769 dosare şi au fost demarate activităţile specifice în cazul a 11.415 role cu microfilme", se mai arată în raportul SRI pentru 2012.

Legea SRI necesită "modificări urgente", cere insistent în fiecare an comisia parlamentară de control

Legea în baza căreia îşi desfăşoară activitatea Serviciul Român de Informaţii a primit observaţii an de an, din 2007 până în prezent, comisia parlamentară de control a SRI insistând în fiecare raport de activitate asupra acestui aspect. Demersul legislativ solicitat în rapoartele comisiei nu s-a materializat însă printr-un act nomativ adoptat în Parlament.

Raportul comisiei de control a SRI pentru anii 2007 şi 2008 remarca efortul de reformare din cadrul Serviciului, dar semnala faptul că este nevoie de o modificare legislativă. "(...) permite Comisiei să aprecieze că demersul reformator nu a fost conjunctural, ci reflectă o preocupare care va trebui susţinută în plan legislativ, precum şi în ceea ce priveşte resursele umane, materiale şi financiare”, se precizează în documentul menţionat.

De asemenea, atât în rapoartele întocmite de comisia parlamentară pentru anul 2009 şi 2011, cât şi în cel pentru 2012, apare aceeaşi frază: "Comisia constată necesitatea modificării urgente a cadrului legislativ care reglementează activitatea serviciilor de informaţii şi totodată elaborarea unui act normativ care să reglementeze controlul parlamentar asupra activităţii serviciilor de informaţii".

Bugetul SRI este anual de 1 miliard de lei

Bugetul anual mediu de care a beneficiat Serviciul Român de Informaţii în cei şase ani a fost de circa un miliar de lei.

În 2007, bugetul SRI a fost de 1.203.095.000 de lei, cu precizarea făcută în raportul de activitate că suma reprezenta 61,92% din necesarul de fonduri iniţial, iar de la bugetul de stat au fost direcţionaţi 1.187.009.000 de lei.

În 2008 bugetul SRI s-a ridicat la 1.349.058.000 de lei, dintre care: 1.299.303.000 de lei de la bugetul de stat, 37.544.000 de lei din credite externe, 11.610.000 de lei din împrumuturi interne şi 601.000 lei din venituri proprii.

Anul următor situaţia financiară a SRI evidenţiată arată că bugetul instituţiei a fost de 1.263.433.000 de lei (72,54% din necesar), 1.262.517.000 de lei fiind de la bugetul de stat, iar 916.000 de lei din venituri proprii.

În 2010. SRI a primit de la bugetul de stat 1.162.175.000 de lei şi a realizat prin venituri proprii 9.625.000 de lei.

Anul 2011 a adus o scădere semnificativă a sumelor alocate SRI, acestea fiind de 955.303.000 de lei, în vreme ce 17.095.000 au reprezentat venituri proprii.

Totuşi, în 2012 bugetul SRI a revenit la peste un miliard de lei. Instituţia a avut de la bugetul de stat 1.021.980.000 de lei, dar şi venituri proprii de 12.891.000 de lei.