Curtea Constituţională discută miercuri sesizarea referitoare la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară

Judecătorii CCR dezbat, miercuri, sesizarea PNL şi USR referitoare la modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, care prevede înfiinţarea unei secţii speciale pentru investigarea faptelor comisie de magistraţi.

865 afişări

Imaginea articolului Curtea Constituţională discută miercuri sesizarea referitoare la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară

Curtea Constituţională discută miercuri sesizarea referitoare la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară

Curtea Constituţională are pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, obiecţie formulată de un număr de 97 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România, precum şi deputaţi neafiliaţi.

"În opinia noastră cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României evidenţiază aspecte care necesitau o analiză aprofundată în cadrul dezbaterilor parlamentare", susţin iniţiatorii sesizării.

Mai multe articole au fost declarate ca fiind neconstituţionale în sesizare, printre care şi Art. I pct. 45 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care introduce o secţiune prin care este înfiinţată şi reglementată o secţie pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, încalcă prevederile art. 16 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

"Nu au fost oferite explicaţii pentru necesitatea înfiinţării unei astfel de structuri. O structură specială este justificată doar în măsura în care ar exista o problemă specială. Se induce astfel ideea că ar exista o problemă de infracţionalitate în cadrul magistraţilor, care ar necesita o atenţie specială. Nu există o astfel de măsură pentru parlamentari, nu există o astfel de măsură pentru membrii Guvernului, nici pentru funcţionari, nici pentru oricare altă categorie profesională. Nu există nicio justificare pentru care magistraţii ar fi supuşi unui tratament special. Dacă justificarea ar fi aceea a protecţiei magistraţilor, atunci o astfel de explicaţie este cel puţin necredibilă şi de natură a naşte suspiciunea că, în realitate, ascunde altceva", se mai precizează în sesizarea de neconstituţionalitate înaintată Curţii Constituţionale a României de către PNL şi USR.

Referitor la înfiinţarea unei secţii speciale care să investigheze magistraţii, PNL şi USR arată în sesizare că nu este necesară o astfel de modificare deoarece, pentru efectuarea unei cercetări penale eficiente, este necesar ca magistratul să răspundă penal ca orice cetăţean, în funcţie în primul rând de natura infracţiunii pretinsă de a fi săvârşită de către acesta.

"Prin urmare, dacă săvârşeşte o infracţiune de corupţie, cercetarea urmează a fi făcută de DNA, dacă săvârşeşte o infracţiune de natura celor privind traficul de droguri este normal să fie cercetat de DIICOT, iar pentru comiterea unei infracţiuni de drept comun urmărirea penală trebuie desfăşurată de celelalte structuri de parchet competente. În concluzie, este necesar ca această competenţă de cercetare şi investigare să poată aparţine unor unităţi de parchet distincte şi nu ca toate aceste atribuţii să fie concentrate la o singură secţie sau unitate de Parchet", potrivit sursei citate.

Partidele din Opoziţie mai argmententează în textul sesizării că, prin secţia specială de anchetare a magistraţilor, acestora le sunt încălcate dreptul de a fi cercetat penal de un organ de urmărire penală specializat în categoria de infracţiuni din care face parte cea care i se impută, drepturi pe care le are orice cetăţean.

"Acest drept, de a fi egal în faţa autorităţilor publice, îi este încălcat prin cercetarea sa de o structură formată din cel mult 15 procurori, aceştia nefiind şi neputându-se niciodată specializa în fiecare categorie de infracţiuni reglementate de legislaţia în vigoare. Specializarea presupune experienţă profesională, pe lângă o cunoaştere amănunţită a unei materii la nivel teoretic, iar specializarea se dobândeşte după o lungă perioadă de practică efectivă în domeniu", precizează documentul trimis către CCR.

"Desfăşurarea activităţii acestor 15 persoane la Bucureşti, cu încălcarea principiului accesibilităţii în spaţiu a organului judiciar, presupune obligarea magistratului, spre deosebire de alţi cetăţeni, de a se deplasa pentru audieri şi pentru alte activităţi de urmărire penală, în timpul programului de lucru, în altă localitate, la mare distanţă şi de a suporta cheltuieli excesive. De asemenea, magistratul îşi va organiza foarte anevoios apărarea şi va suporta costuri disproporţionate sau va fi nevoit să nu se prezinte la efectuarea actelor de urmărire penală şi să suporte un proces neechitabil", argumentează PNL şi USR.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a cerut reexaminarea proiectului de lege care modifică Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, însă atât Senatul, cât şi Camera Deputaţilor au adoptat propunerea legislativă în forma iniţială.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
CCR ,
LEGEA 304/2004 ,
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.