LEGILE JUSTIŢIEI | Procurori şi judecători, explicaţii pe Facebook privind consecinţele modificării codurilor penale

Mai mulţi procurori şi judecători au postat pe paginile lor de Facebook mesaje prin care explică consecinţele modificării codurilor penale, toate fiind intitulate "De ce te afectează pe tine modificările Codului Penal şi de procedură penală".

Share pe Facebook 1638 afişări

LEGILE JUSTIŢIEI | Procurori şi judecători, explicaţii pe Facebook privind consecinţele modificării codurilor penale

Cei mai mulţi dintre magistraţii care au postat astfel de mesaje şi-au schimbat fotografia de profil, punând una care reprezintă justiţia înghenunchiată şi înjunghiată.

Printre primii care au postat mesaje pentru cetăţeni a fost Alexandra Lăncrănjan, procurorul care îl anchetează pe preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

"Gigel este un funcţionar care ia mită la eliberarea fiecărui document. Gigel ştie că oricine vine la ghişeul lui are mare nevoie de actele emise şi nu se îngrijorează că nu va avea în continuare bani suplimentari. Pentru că Gigel nu e prost nu ia mită cu martori de faţă. Gigel a aflat că prin modificările Codului de procedură penală ceea ce spune denunţătorul nu mai este aşa important aşa că nu îi este foarte frică nici dacă vreun cetăţean s-ar duce să povestească. Gigel mai ştie şi că va fi anunţat rapid dacă există o investigaţie deoarece procurorii au acum obligaţia să îl facă suspect imediat ce îi cunosc numele că altfel vor munci degeaba.

Până acum Gigel putea fi adus la instanţă sau parchet fără să fie citat înainte şi se putea evita situaţia în care Gigel pleacă în Maldive până se prescrie fapta. Acum, pentru că el comite “doar” nişte infracţiuni de corupţie magistraţii trebuie să îl citeze şi Gigel are timp să facă ce vrea el. Pe Gigel nici nu îl mai poate aresta nimeni deoarece el nu fuge, nu distruge probe (doar îşi cumpară diverse cu banii din mită) iar noile legi consideră din start că Gigel nu este aşa periculos pentru societate încât să poată fi arestat. Cum Gigel nu e prost nu îşi loveşte mituitorii pentru a le lua banii (atunci ar fi arestat) doar îi pune în situaţia de a nu avea altă variantă de a obţine actele necesare. Gigel îşi continuă activitatea şi ia mită de 10, 100, 500 de ori într-o lună, în funcţie de câti cetăţeni se prezintă la ghişeu. Are o maşină faină şi caută last minute pentru Bora Bora că până se termină ancheta şi judecata se pot întâmpla multe. Poate se modifica şi Codul penal şi mita o să fie contravenţie. Tu de câte ori te întâlneşti cu replici ale lui Gigel?", este mesajul postat de magistrat.

Antonia Diaconu, un alt procuror, de data aceasta de la DIICOT, a postat un mesaj cu acelaşi titlu, însă în care prezintă o altă situaţie.

"O doamnă sau un domn într-o seară are o urgenţă şi are nevoie să scoată nişte bani de la bancomatul din colţul blocului. Iese din casă, îşi scoate banii şi vrea sa se întoarcă. De ea/el se apropie un cetăţean, o/îl loveşte cu o bâtă în cap, îi ia banii şi o/il lasa intr-o balta de sânge. Poate pentru multă vreme nici nu o/îl găseşte nimeni. Până la urmă se află, se ridică imaginile de la bancomat. Surpriză! Nu pot fi folosite pentru a fi identificat autorul şi probată fapta lui pentru că aşa zice codul ce ar trebui să apere şi persoanele vătămate. Dacă tu crezi că e o glumă, nu e". a scris procurorul.,

"Să presupunem că Giani, care nu are nicio sursă de venit şi care are un cuţit sau un pistol la el, vă opreşte pe stradă, vă pune cuţitul la gât sau pistolul la tâmplă şi vă ameninţă să îi daţi banii/lanţul/telefonul/geanta. Dumneavoastră, i le înmânaţi iar Giani pleacă bine mersi ca şi când nu s-ar fi întâmplat nimic. În acel loc există o cameră de filmat dar niciun martor. Conform noilor prevederi care urmează să fie discutate în comisia juridică şi avizate, înregistrarea de la acea cameră nu o să poată fi folosită pentru probarea acestei fapte. Mai mult, chiar daca reuseşti cumva să demonstrezi că Giani a participat la săvârşirea infracţiunii, acesta va rămâne liber pentru că organele de urmărire penală nu mai pot propune judecatorului de drepturi şi libertăţi arestarea acestuia, deoarece - deşi Giani a săvârşit o infracţiune de tâlharie aceasta nu a săvârşit o cu violenţă aşa cum se propune pentru modificarea instituţiei arestării preventive. Asta ne dorim? Daca da, eu vă sfătuiesc să vă construiti nişte buncăre şi să intraţi în ele, dacă prevederile acestea intră în vigoare, pentru că Giani o să va aştepte", a scris Andrei Doncea, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov.

Şi dintre judecători s-au alăturat demersului de informare a cetăţenilor prin intermediul Facebook.

"Ioana este într-o relaţie abuzivă de câţiva ani. În fiecare zi este jignită şi ameninţată de partenerul ei şi convinsă că nu poate să iasă din acest calvar. Într-o zi lucrurile degenerează şi Ioana ajunge la spital în urma bătăilor. Procurorul deschide o anchetă penală. Legea acum îl obligă să ia măsuri pentru a proteja victima. Ioana este audiată cu privire la cele întâmplate şi încurajată să spună ce i s-a întâmplat deoarece este în siguranţă. Modificările Codului de procedură penală dau posibilitatea suspectului de a fi prezent la audierea Ioanei. De mâine Ioana va fi nevoită să declare ştiind că agresorul este în fiecare moment în aceeaşi cameră! Desi victimele trebuie protejate! Ne spune tot o Directivă! Iar drepturile suspectului erau apărate prin prezenţa avocatului. La fel se poate întâmpla în cazul traficului de persoane, a victimelor violenţei, în cazul grupărilor infracţionale! Tu ce ai spune dacă persoana de care îţi este frică te-ar privi în fiecare secundă din audiere?", scrie Sorina Marinaş, judecator.

Parchetul General, DIICOT, DNA, Parchetul Capitalei şi Secţia pentru procurori a CSM s-au arătat îngrijorate faţă de modificările propuse în Parlament, solicitând ca sistemul judiciar să fie consultat cu privire la modificări şi la impactul pe care acestea le-ar putea avea.

Luni, în Comisia Specială Comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei se va dezbate modificărilor Codului de Procedură Penală şi a Codului Penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016, privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Printre amendamentele contestate se află cel referitor la administrarea probelor la administrarea, care spune că "înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii", fiind eliminată precizarea potrivit căreia "orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege".

Un alt amendament controversat este cel legat de arestarea preventivă. Potrivit propunerii, "măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau o altă infracţiune comisă cu violenţă si, cumulativ, pe baza evaluării gravitaţii faptei, a modului si a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publica", fiind eliminate mai multe infracţiuni din categoria celora pentru care se poate solicita arestarea preventivă.

"Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, dacă acesta este cercetat pentru săvârşirea uneia din infracţiunile" enumerate mai sus, prevede un alt amendament.

"Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, cu descrierea tuturor elementelor constitutive ale acesteia şi a probelor din care rezultă săvârşirea faptei, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Lipsa acestor elemente atrage nulitatea absolută a actului de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect. Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 305 alin. (1) şi persoana faţă de care există bănuiala rezonabilă este cunoscută, organul de urmărire penala va aduce la cunoştinţă, de îndată, calitatea de suspect, sub sancţiunea nulităţii absolute a tuturor actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea acestei prevederi faţă de aceasta după aflarea identităţii persoanei", arată un alt amendament contestat de magistraţi.

În ceea ce priveşte dreptul inculpatului la apărare, magistraţii contestă articolul potrivit căruia acesta are "dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, să formuleze plângeri, cereri, memorii şi obiecţiuni" şi "poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Absenţa sa nu împiedică efectuarea actului".

 

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
MAGISTRAŢI ,
MANIFEST ,
LEGI
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.