NATO, pe cale să încheie un acord privind cheltuielile pentru a-l mulţumi pe Trump

Pentru a-l mulţumi pe liderul american, şeful NATO, Mark Rutte, a lansat o propunere ca membrii alianţei formate din 32 de ţări să se angajeze să aloce 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare directe până în 2032 şi încă 1,5% pentru cheltuieli mai largi legate de securitate, transmite AFP.

Acest lucru i-ar oferi lui Trump cifra pe care o cere, lăsând în acelaşi timp suficientă marjă de manevră aliaţilor europeni care se luptă să atingă actualul obiectiv de cheltuieli al NATO, de 2% din PIB.

Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a dat un impuls important planului în cadrul unei reuniuni cu omologii săi din NATO în Turcia, afirmând că Berlinul este dispus să „urmeze” apelul lui Trump. Wadephul a declarat că sugestia lui Rutte ar însemna atingerea „celor 5% cerute de preşedintele Trump, pe care le consideră necesare”.

Ce cost ar fi nevoită să suporte Europa în cazul retragerii SUA de pe continent?

NATO: După Germania, o altă țară europeană anunță că este pregătită să susțină obiectivul de 5% din PIB pentru apărare

„Şi noi îl urmăm în acest sens”, a afirmat el.

Un alt lider european influent, ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot, a aprobat, de asemenea, liniile generale ale acordului.

„Obiectivul de 3,5% este suma potrivită pentru cheltuielile de bază pentru apărare”, le-a declarat Barrot jurnaliştilor din Turcia.

Sprijinul Germaniei şi Franţei va face mai dificil pentru alţi aliaţi europeni şi Canada să refuze acordul privind cheltuielile la summitul NATO din iunie de la Haga.
Planul general are deja sprijinul Statelor Unite.

Rutte s-a declarat „destul de încrezător” în încheierea unui acord, având în vedere că există o înţelegere generală cu privire la necesitatea de a face mai mult, în contextul estimărilor occidentale potrivit cărora Rusia are nevoie de doar trei până la cinci ani pentru a-şi reconstrui forţele.

Şeful NATO a refuzat să dea detalii despre discuţii, mai fiind încă şase săptămâni până la summit.

El a afirmat însă că trebuie „luate în considerare” cheltuieli mai ample, cum ar fi cele pentru infrastructura necesară transportului echipamentelor militare, şi că trebuie stabilită o „cale credibilă” pentru fiecare ţară NATO în vederea atingerii obiectivelor.

Diplomaţii spun că planul lui Rutte, care nu a fost făcut public, prevede creşterea cheltuielilor directe pentru apărare cu 0,2 puncte procentuale în fiecare an, în următorii şapte ani, până când ţările vor atinge obiectivul de 3,5%.

Celălalt 1,5% din cheltuielile mai vag definite ar putea include o gamă largă de domenii, de la infrastructură, apărare cibernetică şi controlul frontierelor, până la sprijin pentru Ucraina.

Diplomaţii au declarat că încă se dezbate calendarul exact al cheltuielilor şi parametrii care definesc cheltuielile mai largi pentru securitate.

Trump a neliniştit aliaţii europeni îngrijoraţi de ameninţarea Rusiei, ameninţând că nu va proteja ţările care, în opinia sa, nu cheltuiesc suficient.

În încercarea de a nu supăra Washingtonul, nu au existat semne de dezacord public la reuniunea din Turcia.

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a anunţat că Italia a atins în această săptămână obiectivul NATO de 2% din PIB pentru cheltuieli militare.

„Acesta este primul pas. Apoi, este posibil să facem mai mult, este posibil să creştem fondurile pentru apărare”, a declarat el.

El a insistat că Roma doreşte să discute mai pe larg „despre securitate, deoarece securitatea nu înseamnă doar arme”.

Aliaţii europeni şi-au majorat cheltuielile pentru apărare de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, dar numai în faţa lui Trump ţări rămase în urmă, precum Italia, Spania, Belgia şi Canada, vor atinge 2% în acest an.

Niciuna dintre cele 32 de ţări membre NATO, inclusiv Statele Unite, nu cheltuieşte în prezent 5% din PIB pentru apărare.

Ţările membre din est, cele mai îngrijorate de Moscova, precum statele baltice şi Polonia, au declarat deja că sunt dispuse să depăşească acest nivel al cheltuielilor militare directe.