Atractivitatea facială este un criteriu important în virtutea căruia oamenii își exprimă interesul romantic și chiar șansele în carieră. Un nou studiu realizat pe această temă relevă faptul că preferințele oamenilor pentru diverse trăsături faciale diferă în funcție de genul sau etnia persoanei.
Un studiu nou, publicat în Journal of Experimental Psychology: General oferă o înțelegere mai nuanțată a modului în care back-groundul cultural și orientarea sexuală influențează preferințele oamenilor.
Exista o lacună, până la acest studiu, în privința atractivității faciale. Cercetările anterioare se limitaseră la participanți heterosexuali albi, din țările occidentale.
Noul studiu se extinde la participanți din două culture distincte – britanici albi și japonezi asiatici – și implică, de asemenea, persoane bisexuale, heterosexuale și gay.
Sursa: Pixabay
„Evaluările atractivității au consecințe importante. Atractivitatea influențează, desigur, comportamentele în contexte sexuale/romantice, dar și modul general în care oamenii sunt percepuți”, a declarat autoarea studiului, Thora Bjornsdottir, profesoară de psihologie la Universitatea din Stirling.
„Acest lucru este cunoscut sub denumirea de „efectul halo” — fenomenul prin care oamenii considerați mai atractivi sunt percepuți și ca fiind mai prietenoși, mai de succes etc. Având în vedere acest lucru, este important să înțelegem ce anume consideră oamenii atractiv.”
Pentru studiu, cercetătorii au recrutat peste 1 500 de participanți – 1 018 britanici albi și 574 de japonezi est-asiatici, cu vârste între 18 și 40 de ani. Eșantionul a inclus un număr aproximativ egal de bărbați și de femei, clasificați în trei grupe: heterosexuali, gay și bisexuali. Au fost folosite imagini din baza de date Chicago Data Base și au fost selectate 160 de fețe unice – câte 40 pentru bărbați și femei, atât caucazieni, cât și asiatici.
Fiecare participant a avut de realizat două sarcini diferite – o alegere „forțată” (li se prezentau fețe masculine sau feminine iar ei trebuia să aleagă) și una în care participanții puteau ajusta cu ajutorul unui cursor nivelul de masculinitate/feminitate al feței, până când considerau că fața e mai atractivă.
Sursa: X
Această metodă interactivă le-a permis cercetătorilor să măsoare mai precis preferințele și să evite forțarea participanților să aleagă între două extreme.
În general, majoritatea participanților au arătat o preferință pentru trăsături faciale mai feminine, atât în fețele bărbaților, cât și în cele ale femeilor. Această preferință a fost mai puternică în sarcina interactivă decât în cea de alegere „forțată”.
Cu toate acestea, această tendință generală ascunde variații importante în funcție de cultura și orientarea sexuală a participanților, precum și de genul și etnia feței evaluate.
„Ne-a surprins că nu am găsit nicio dovadă a unei preferințe pentru fețele masculine ale bărbaților”, a declarat Bjornsdottir pentru PsyPost. „Cercetările anterioare au arătat că bărbații gay preferă fețele masculinizate, de exemplu, iar uneori acest tipar a fost observat și la femeile heterosexuale. Noi nu am găsit acest tipar în niciun grup cultural sau orientare sexuală — în general, oamenii au preferat feminitatea, și în fețele femeilor, și în cele ale bărbaților. Dar gradul de feminitate considerat atractiv a variat în funcție de cultură și orientare sexuală.”
Participanții japonezi au optat trăsături faciale mai feminine în comparație cu cei britanici, în special în evaluarea fețelor masculine – un efect cultural care s-a manifestat în toate orientările sexuale și în ambele tipuri de sarcini.
În privința femeilor, acestea au variat semnificativ, în funcție de orientarea sexuală și de contextul cultural. Astfel, în Regatul Unit, femeile heterosexuale au preferat mai ult feminitatea în fețele feminine decât lesbienele sau bisexualele.
Sursa: X
Femeile lesbiene și bisexuale au avut o preferință redusă pentru feminitatea în fețele feminine, iar femeile bisexuale — spre deosebire de cele heterosexuale — au preferat mai multă feminitate și în fețele masculine.
În rândul femeilor japoneze, participantele lesbiene au avut un tipar similar cu cele britanice: preferință redusă pentru feminitatea în fețele femeilor și o preferință crescută pentru feminitatea în fețele bărbaților. Cu toate acestea, femeile bisexuale japoneze s-au remarcat printr-o preferință mai scăzută pentru feminitate în ambele tipuri de fețe, comparativ cu femeile heterosexuale japoneze. Acest lucru sugerează că preferințele femeilor bisexuale nu se află pur și simplu la mijloc între cele heterosexuale și lesbiene, ci pot reflecta un tipar unic, influențat de identitatea culturală și sexuală.
Și participanții bărbați au avut tipare diferite. Bărbații heterosexuali din ambele culturi au preferat trăsături feminine atât în fețele masculine, cât și în cele feminine, în timp ce bărbații gay nu au arătat nicio preferință clară pentru feminitate sau masculinitate în fețele masculine. Bărbații bisexuali au avut o preferință mai scăzută pentru feminitatea în fețele feminine, dar nu s-au deosebit mult de bărbații heterosexuali în evaluarea fețelor masculine.
Preferințele au variat și în funcție de etnia fețelor evaluate. La nivel general, fețele femeilor albe au fost considerate mai atractive atunci când erau făcute mai feminine, comparativ cu fețele femeilor asiatice. În schimb, fețele bărbaților asiatici au fost considerate mai atractive atunci când erau femininate, în comparație cu cele ale bărbaților albi.
Cercetătorii au remarcat că fețele asiatice din eșantionul lor erau, în general, mai feminine ca formă decât cele albe, ceea ce poate fi un factor în modul în care participanții le-au ajustat sau evaluat.
„Am constatat că atât cultura, cât și orientarea sexuală influențează simultan gradul de feminitate/masculinitate facială considerat cel mai atractiv”, a declarat Bjornsdottir pentru PsyPost. „Asta înseamnă că nu putem generaliza ce consideră un grup că este atractiv la altul: de exemplu, femeile heterosexuale japoneze au considerat că fețele masculine ușor feminine sunt cele mai atractive, dar femeile heterosexuale britanice nu au avut o preferință clară. Acest lucru întărește ideea că există o variabilitate semnificativă în ceea ce oamenii consideră frumos — frumusețea este, cu adevărat, în ochii celui care o privește. Iar ceea ce influențează „ochiul” este cultura și orientarea sexuală a acestuia.”
Una dintre contribuțiile importante ale studiului a fost includerea persoanelor bisexuale, care adesea sunt excluse din cercetările despre atracție. Rezultatele arată că acestea au tipare de preferință distincte, care nu sunt pur și simplu o medie între cele ale persoanelor heterosexuale și cele gay/lesbiene.
Studiul s-a axat doar pe participanți din două culturi și două fundaluri etnice, ceea ce nu reflectă întreaga diversitate globală.
Cercetările viitoare ar putea include participanți din contexte mai variate și ar putea analiza dacă tipare similare apar și în preferințele legate de corp sau alte aspecte ale atractivității fizice.
Studiul intitulat „Preferences for facial femininity/masculinity across culture and the sexual orientation spectrum” a fost realizat de R. Thora Bjornsdottir, Iris J. Holzleitner și Keiko Ishii.