De ce nu mănâncă europenii insecte și nici n-au de gând s-o facă

În 2019, piața europeană a insectelor comestibile era estimată la 500 de tone, iar estimările urmăreau o creștere la 260 000 de tone până în 2030.

Atunci, vânzările incluzând făinuri, pulberi și insecte întregi erau în creștere rapidă, cu o cotă de aproximativ 75% reprezentată de ingrediente sub formă de pulbere/făină.

Un sondaj din 2024 arată că 60% dintre europenii care au încercat produse cu insecte au apreciat că gustul este „foarte bun”.

România își consolidează apărarea aeriană. Al patrulea sistem PATRIOT testat cu succes în Poligonul Capu Midia

UE interzice companiilor aeriene să taxeze bagajele de mână pe zboruri

20% dintre solveni și polonezi mâncaseră insecte

Cei care obișnuiau să consume suplimente pentru sportivi au spus că preferă insectele pentru vitamine și minerale – 71% (International Platform of Insects for Food and Feed – ipiff.org).

În Europa Occidentală, 61% dintre persoanele care au încercat insecte au spus că preferă lăcustele, 45% – gărgărițele de făină și 42% – greierii de casă.

În Germania – doar 31% dintre oameni își pot imagina cumpărarea unor produse cu insecte din supermarket.

În Slovenia și Polonia – doar 20% dintre cei intervievați consumaseră insecte, iar interesul real se concentra pe forme procesate (pulberi, făinuri).

În România, un studiu realizat în 2022 pe 496 de adulți cu media de vârstă 39 de ani a scos în evidență că doar 6,3% au mâncat insecte cel puțin o dată, iar un studiu din 2018 pe studenți bucureșteni a relevat că 10% consumaseră insecte sau produse derivate.

În studiul din 2022, 43,8% dintre participanți au spus că ar fi dispuși să încerce în viitor, dacă acestea ar fi sub formă de făină sau pulbere.

Nici faptul că le cunosc beneficiile nu le schimbă opțiunile europenilor și nord-americanilor

O cercetare publicată în decembrie 2024 de Journal of Agriculture and Food Research, realizată pe 3 260 de participanți din SUA, Belgia și Italia (țări non-entomofage), a rezultat o intenție scăzută de a consuma insecte, atât întregi, cât și procesate, în timp ce Mexic și China nu au fost atât de reticente la acest lucru.

Nici informarea despre beneficiile aduse de insecte nu a schimbat rezultatele sondajelor.

Concluzia a fost că Europa și SUA resping consumul de insecte, dar anumite categorii de consumatori ar putea să treacă peste repulsie dacă insectele ar fi accesibile psihologic.

Deși creșterea și consumul insectelor – precum greierii, lăcustele și furnicile – implică un impact mult mai redus asupra mediului, acest potențial este puțin probabil să se materializeze, au concluzionat cercetătorii.
Motivul principal este respingerea ideii de a mânca insecte, în special în țările occidentale.

„Este greu de imaginat cum ar putea alimentele pe bază de insecte să înlocuiască semnificativ carnea tradițională”

Sondajele realizate în SUA și Europa arată că, în timp ce până la 91% dintre respondenți ar fi dispuși să încerce „carnea alternativă” pe bază de plante, doar aproximativ 20% ar lua în considerare consumul de insecte.

Sursa: Pixabay

Pe lângă bariera culturală, studiul identifică și obstacole economice: majoritatea companiilor au ales să investească în creșterea insectelor precum musca soldat negru pentru hrana animalelor, nu a oamenilor.

Doar câteva startup-uri din domeniul batoanelor proteice reprezintă excepții.

„Având în vedere aceste provocări, este greu de imaginat cum ar putea alimentele pe bază de insecte să înlocuiască semnificativ carnea tradițională”, se precizează în articolul publicat în revista Sustainable Agriculture.

Deși mulți declară că doresc să consume alimente produse sustenabil, puțini occidentali au adoptat cu adevărat vegetarianismul sau veganismul.

Între timp, consumul global de carne este în creștere, alimentat de cererea tot mai mare din partea noilor clase mijlocii din țări precum China.

Modelul „Danemarca”

Danemarca oferă însă un posibil model de urmat, după ce, în 2023, a lansat un plan național menit să reducă consumul de carne și să stimuleze producția și consumul de alimente pe bază de plante.

„Alimentele pe bază de plante sunt viitorul”, declara atunci ministrul danez al Alimentației, Agriculturii și Pescuitului, Jacob Jensen.

„Dacă vrem să reducem amprenta climatică a sectorului agricol, trebuie cu toții să consumăm mai multe produse vegetale.”

Crummett, unul dintre cercetătorii implicați în analiză, a subliniat că planul Danemarcei este un bun punct de plecare pentru a construi alternative reale, în loc să ne limităm la speranța că oamenii vor trece de la sine la consumul de insecte.

„Trebuie să-i întâlnești pe oameni la jumătatea drumului, nu să le ții morală”, a spus el.

„Este important să le oferi opțiuni care să fie gustoase, accesibile și ușor de integrat în viața de zi cu zi. Abia atunci vom putea reduce cu adevărat impactul produs de creșterea animalelor asupra mediului.”