Parlamentul ucrainean a adoptat un proiect de lege care suspendă participarea Ucrainei la Convenția de la Ottawa de interzicere a minelor antipersonal, a informat marți deputatul Yaroslav Zhelezniak, scrie The Kyiv Independent.
Decizia a fost adoptată de Verkhovna Rada în cadrul proiectului de lege nr. 0329, oprind obligațiile Ucrainei în cadrul convenției. Votul a trecut cu sprijinul a 305 deputați, cu 40 de abțineri și niciun vot împotrivă.
Tratatul din 1997, la care au aderat peste 160 de țări, interzice utilizarea, producerea, stocarea și transferul de mine antipersonal, în încercarea de a proteja civilii de explozibilii împrăștiați care îi pot răni mult timp după încheierea conflictului.
Președintele rus Vladimir Putin nu este impresionat de ultimatumul dat de Trump luni în privința unui acord în legătură cu războiul din Ucraina, au declarat trei surse apropiate Kremlinului pentru Reuters. În plus, acesta intenționează să continue să lupte în Ucraina, iar pretențiile sale teritoriale s-ar putea extinde pe măsură ce forțele ruse avansează.
Una dintre surse a declarat, sub protecția anonimatului pentru Reuters, că Putin consideră că nu au existat discuții detaliate cu privire la bazele unui plan de pace privind războiul din Ucraina.
Mai multe state europene, printre care Danemarca, Suedia, Țările de Jos, Finlanda și Norvegia, s-au declarat dispuse să participe la noua inițiativă anunțată de Donald Trump privind furnizarea de armament american către Ucraina, însă așteaptă detalii clare despre modul de funcționare a acestui plan.
„Suntem pregătiți să participăm. Desigur, nu putem face acest lucru singuri, avem nevoie de parteneri, dar avem disponibilitate”, a declarat marți, la Bruxelles, ministrul danez de externe Lars Løkke Rasmussen, citat de Reuters.
Într-o conversație cu jurnaliștii, Peskov a spus că „declarațiile președintelui american sunt foarte serioase” și că „unele dintre ele sunt adresate personal președintelui Putin”, scrie ABC News.
Oficialul de la Kremlin a subliniat faptul că aceștia au nevoie de timp „pentru a analiza ceea ce s-a spus la Washington” din partea președintelui american Donald Trump.
Parlamentul ucrainean este programat să voteze demiterea guvernului premierului Denîs Șmihal pe 16 iulie, au declarat pentru Kyiv Independent un deputat și o sursă parlamentară.
Vestea vine în contextul în care Șmihal și-a anunțat demisia în cadrul unei remanieri lansate de Zelenski la începutul acestei săptămâni.
„Mulțumesc apărătorilor noștri care țin frontul și protejează Ucraina! Mulțumesc președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru încredere!” a spus Șmihal pe canalul său Telegram când a anunțat vestea.
Prim-ministrul ungar Viktor Orban a solicitat UE să ia măsuri împotriva practicilor de recrutare ale Ucrainei într-un interviu acordat Origo și publicat pe 15 iulie, pe fondul unei dispute cu Kievul privind moartea unui recrut ucrainean de etnie maghiară.
„Această declarație a președintelui SUA este destul de gravă. O parte din ceea ce a spus pare să fie adresată personal lui (președintele rus Vladimir) Putin”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Donald Trump a încurajat această strategie pentru ca Rusia să „simtă durerea” și să accepte negocierile, a raportat Financial Times, citând surse proprii.
Potrivit SBU, „serviciile speciale” rusești l-au recrutat pe tânărul de 27 de ani din Lviv, care încerca să obțină „bani ușori” prin intermediul canalelor Telegram.
Conform unor informații, fabrica produce baterii pentru ghidarea rachetelor și module de planor, inclusiv pentru sistemul Iskander și rachetele de croazieră, pe care Rusia le utilizează din ce în ce mai des pentru a ataca orașele ucrainene.
„În anii următori și până în 2030, principala amenințare pentru Franța și europeni este riscul unui război deschis împotriva inimii Europei”, se arată în noua Revizuire strategică națională a Franței.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că a crezut că un acord cu Moscova era aproape de a fi încheiat în patru ocazii separate.
Companiile ucrainene au fost bine reprezentate la Conferința pentru redresarea Ucrainei (URC) care a avut loc săptămâna trecută la Roma și, deși suscită interesul investitorilor globali, există încă o problemă care împiedică fluxul de numerar: riscurile.
Forțele ruse au ucis cel puțin cinci persoane și au rănit cel puțin 53, dintre care patru copii, în diferite regiuni ale Ucrainei în ultima zi, au raportat autoritățile regionale pe 15 iulie.
În regiunea Sumy, 12 persoane au fost rănite în timpul atacurilor rusești împotriva orașului Sumy, printre care și o fată de 14 ani, au raportat autoritățile regionale.
Beneficiind de o nouă rundă de investiții din partea Occidentului, compania ucraineană de start-up Fourth Law, specializată în autonomia dronelor, prezintă noi imagini, având ca obiectiv să devină prima care atinge ultimul obiectiv al războiului cu drone: autonomia completă.
Numărul include 1.230 de victime suferite de forțele ruse doar în ultima zi.
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni noi arme pentru Ucraina și a amenințat cu sancțiuni cumpărătorii de exporturi rusești, cu excepția cazului în care Rusia acceptă un acord de pace, o schimbare majoră de politică provocată de frustrarea față de atacurile continue ale Moscovei asupra vecinului său.
Dar amenințarea lui Trump cu sancțiuni a venit cu o perioadă de grație de 50 de zile, o mișcare care a fost salutată de investitorii din Rusia, unde rubla și-a recuperat pierderile anterioare, iar piețele bursiere au crescut.
Germania s-a oferit să achiziționeze unități Patriot din SUA special pentru a le transfera Ucrainei, care a suferit recent unele dintre cele mai intense atacuri rusești din război.
„Pe de o parte, este foarte pozitiv faptul că președintele Trump adoptă o poziție fermă față de Rusia… Pe de altă parte, 50 de zile este o perioadă foarte lungă dacă vedem că sunt uciși civili nevinovați”, a declarat trimisul special al UE, Kaja Kallas.
Slovacia va aproba probabil cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, în urma asigurărilor oferite de blocul comunitar către Bratislava, a sugerat premierul slovac Robert Fico pe 14 iulie.
„Danemarca a contribuit la consolidarea comunicațiilor prin satelit ale Ucrainei în apărarea împotriva Rusiei. Există un potențial foarte mare în soluțiile spațiale care pot contribui atât la apărarea Ucrainei, cât și a Danemarcei și a Europei”, a declarat ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen.