2 august – Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor

Ziua de 2 august este Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Împotriva Romilor, zi stabilită de Parlamentul European, iar, din 2020, această zi este comemorată și în România, cu același statut, deci de zi națională de comemorare a holocaustului împotriva romilor.

Nu sunt cunoscute date exacte în privința victimelor holocaustului împotriva romilor, însă estimările se duc între 500 000 în Europa, iar țările cele mai implicate au fost Germania nazistă, Austria, Polonia, România, Serbia, Franța.

Considerați „rasă inferioară” de ideologia nazistă, romii au fost a doua categorie persecutată pe criterii rasiale de regimul nazist și nu numai. Mulți au fost internați în lagăre de concentrare precum Auschwitz-Birkenau, Lety (Cehia), Jasenovac (Croația), Dachau, Buchenwald.

500 000 de romi gazați

Ziua de 2 august a fost decretată ca Zi de Comerorare, în amintirea nopții de 2 august 1944, când aproape 3 000 de romi, bărbați, femei și copii, au fost gazați în lagărul Auschwitz-Birkenau.

Oana Țoiu a participat la ceremonia de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor

84 de ani de la Pogromul de la Iași. Ambasada Israelului comemorează masacrul și nu-i uită nici pe evreii uciși în alte orașe

În România, abia în 2004 au recunoscut autoritățile, în mod oficial, Holocaustul împotriva romilor, odată cu înființarea Comisiei Wiesel, și încă și mai târziu au fost recunoscute și comemorate victimele rome în discursurile oficiale, deși istoria romă în România are rădăcini profunde.

Istoric

Prezența romilor pe teritoriile românești este documentată în Evul Mediu, în secolul al XIV-lea, cel mai probabil, însă există indicii ale prezenței lor aici încă de mai dinainte.

Plecați din diferite triburi ale Indiei de Nord (regiunea Punjab/Rajasthan), din cauza confictelor și invaziilor, au migrat îndelung prin Orientul Mijlociu și Imperiul Bizantin, au ajuns în Balcani și, ulterior, în restul Europei.

Prima atestare documentară pe teritoriile românești este din 1385, Țara Românească, document emis de domnitorul Dan I, care dăruia mânăstirii Tismana „40 de sălașe de ațigani” (ațigan, termen provenit din grecescul Athinganoi), denumirea utilizată în Evul Mediu pentru romi.

În Moldova, prima mențiune este de la 1428, într-un document al domnitorului Alexandru cel Bun care dă „24 de țigani de curte” Mânăstirii Bistrița.

În Transilvania, unde, se crede că au ajuns prin rute sudice, din Serbia, prima mențiune despre romi este în registrul fiscal brașovean din 1416.

Ulterior, în România lui Ion Antonescu, împotriva romilor au fost adoptate politici de „purificare socială”, influențate de Germania nazistă.