China afirmă că a „alungat” un distrugător american pentru că „a pătruns ilegal” în ape disputate

Huangyan este denumirea chineză pentru atolul Scarborough (Bajo de Mansiloc), aflat în apele Mării Chinei de Sud, disputate de China și Filipine.

Potrivit purtătorului de cuvânt He Tiecheng, acțiunile armatei americane „încalcă grav suveranitatea și securitatea Chinei, subminează pacea și stabilitatea în Marea Chinei de Sud și încalcă dreptul internațional și normele de bază care guvernează relațiile internaționale”.

Acesta a adăugat că trupele Comandamentului „rămân în stare de alertă maximă în orice moment pentru a apăra cu fermitate suveranitatea și securitatea” Chinei, precum și „pacea și stabilitatea regională”.

Comandamentul Teatrului de Sud al Armatei Populare de Eliberare (APL) a transmis pe contul oficial de pe rețeaua socială WeChat că nava a intrat în aceste ape „fără permisiunea Guvernului chinez”, fiind ulterior „urmărită, avertizată și alungată”, scrie EFE.

Filipine dă vina pe China pentru coliziunea unor nave în Marea Chinei de Sud

China a respins presiunile SUA de a opri importurile de petrol din Rusia și Iran

Zona este frecvent scena unor confruntări între navele chineze și cele filipineze.

Tensiunile dintre China și Filipine

Garda de Coastă chineză a afirmat luni că mai multe nave filipineze „au pătruns” în apele din apropierea Huangyan, fiind ulterior „alungate”.

La rândul său, Garda de Coastă a Filipinelor a acuzat luni navele chineze că au efectuat „manevre periculoase” în zonă, ceea ce a dus la o coliziune între o navă a Gărzii de Coastă chineze și una a Marinei Armatei Populare de Eliberare, în timp ce urmăreau un vas filipinez.

Manila a mai acuzat navele chineze că au efectuat blocaje și au folosit tunuri cu apă împotriva gărzilor sale de coastă.

Manila și Beijingul au un conflict de lungă durată privind suveranitatea asupra mai multor insule și recife dintr-o regiune strategică, prin care tranzitează aproximativ 30% din comerțul maritim mondial, care găzduiește 12% din resursele globale de pescuit și posibile rezerve de petrol și gaze.

China, care deține cea mai mare flotă maritimă din lume, revendică aproape în totalitate aceste ape din motive istorice, revendicare ce intră în conflict cu pozițiile altor țări din regiune, precum Filipine, Malaezia, Vietnam, Brunei sau Taiwan.

Tensiunile s-au amplificat după venirea la putere, în 2022, a președintelui filipinez Ferdinand Marcos Jr., al cărui guvern a consolidat alianța cu Statele Unite și a adoptat o poziție mai fermă față de revendicările Chinei.