Uniunea Europeană ia în calcul un plan ambițios de a acorda Ucrainei un nou sprijin financiar, sub forma unui „împrumut reparator” garantat de activele rusești înghețate în Europa, estimându-se că acestea se ridică la peste 210 miliarde de euro.
Surse din interiorul Comisiei Europene afirmă că noul mecanism ar putea fi pus în aplicare fără acordul unanim al celor 27 de state membre, ocolind astfel posibilul veto al Ungariei, una dintre puținele capitale europene cu poziții favorabile Moscovei: „Am avut o primă discuție preliminară despre ideea noului împrumut. Dar, deocamdată, multe aspecte – inclusiv suma implicată, nu sunt clare”, a declarat un înalt oficial european pentru Reuters.
Planul, susținut de Ursula von der Leyen, apare într-un moment de cumpănă pentru Ucraina, când președintele american Donald Trump reduce drastic sprijinul militar direct al Statelor Unite.
Șefa Executivului european a precizat că acest împrumut „nu ar presupune confiscarea activelor rusești” – un detaliu esențial pentru a menține unitatea în rândul statelor membre. În schimb, banii ar proveni din soldurile în numerar generate de activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, transformate deja în lichidități și deținute de instituția belgiană Euroclear.
„Presupunând că sancțiunile vor rămâne în vigoare până când Rusia se retrage complet din Ucraina, inclusiv din Crimeea, activele vor rămâne înghețate pe termen lung. Prin urmare, garanția nu este foarte riscantă”, au explicat oficiali implicați în proiect, referindu-se la eventuale cereri de despăgubiri din partea Rusiei în viitor.
Pentru a ocoli veto-ul Ungariei, care s-a poziționat deseori împotriva sancțiunilor aplicate Rusiei, Comisia a propus constituirea unei „coaliții a celor dispuși”. Astfel, doar statele care aleg să participe ar oferi garanții pentru împrumut: „Pentru a evita șantajul UE cu un veto din partea unor state, un acord interguvernamental ar fi probabil cea mai bună cale”.
Impactul absenței Budapestei ar fi oricum „minimal, din cauza greutății economice reduse a acestei țări”.
Mecanismul propus presupune înlocuirea activelor rusești cu obligațiuni fără cupon (zero-coupon bonds), emise de Comisia Europeană și garantate de statele participante. Aceste obligațiuni ar putea fi gestionate printr-un „vehicul special” (o entitate juridică separată creată special pentru a administra activele și investițiile asociate împrumutului), deținut fie de toate statele membre, fie doar de cele care oferă garanții.
Mutarea activelor din Euroclear într-un astfel de fond special ar permite randamente mai bune și investiții pe termen lung, spun reprezentanți din cadrul UE: „Va fi posibil să investim activele rusești pe termen lung și cu randamente mai bune”.
Un element-cheie al acestui mecanism este faptul că Ucraina nu ar trebui să ramburseze împrumutul din bugetul propriu, ci doar după ce va primi compensații directe de la Rusia pentru pagubele de război, detaliu care face ca mecanismul să funcționeze mai degrabă ca un avans din viitoarele despăgubiri internaționale.
Între timp, UE continuă să folosească dobânzile generate de activele înghețate pentru a rambursa împrumutul de 50 de miliarde de dolari oferit anterior de țările G7.