„Aderarea nu este doar un proces tehnocratic. Este o cursă contra-cronometru pentru a ancora democrația noastră în interiorul Uniunii”, a explicat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în discursul său din Parlamentul European, de la începutul lunii septembrie.
Noii parlamentari vor decide componența Guvernului, prioritățile legislative și ritmul negocierilor de aderare. Comisia Europeană a confirmat că Moldova este pregătită să avanseze, însă fără un legislativ pro-reformă, procesul poate fi blocat. CSIS avertizează că „dacă aceste alegeri sunt pierdute de tabăra democratică, parcursul european poate fi complet compromis”.
Dar, pentru a garanta că drumul spre Uniunea Europeană devine imposibil de întors, indiferent cine va mai veni la guvernare în viitor, e nevoie de o mobilizare puternică la vot. Poate fi momentul în care Moldova trece în sfârșit acel prag din care reformele sunt ireversibile, cursul geopolitic devine stabil, iar democrația nu mai poate fi pusă între paranteze la fiecare ciclu electoral.
Pentru Kremlin, o Moldovă stabilă, europeană și democratică nu e doar neconvenabilă – este o înfrângere ideologică și strategică. Este dovada vie că influența rusă poate fi înfrântă nu neapărat cu arme, ci cu instituții. Nu prin forță, ci prin alegeri.
„Dacă democrația noastră nu poate fi protejată, atunci nicio democrație din Europa nu este în siguranță”, a avertizat Maia Sandu, vorbind despre riscurile electorale și interferențele externe.
Raportul Defending Democracy, publicat de CSIS, arată că „Rusia folosește Moldova ca teren de testare pentru tehnici de destabilizare ce pot fi replicate în alte țări”.
O Moldovă angajată ferm și definitiv pe calea europeană înseamnă pentru Rusia o pierdere strategică ireparabilă. Kremlinul ar rămâne fără o platformă esențială pentru atacuri hibride împotriva Ucrainei și pentru presiuni în regiunea Odesa. Fără o zonă de instabilitate la granița Uniunii Europene, pe care o poate folosi oricând ca instrument de șantaj geopolitic.
Însuși mitul „lumii ruse” ar fi slăbit, chiar într-un spațiu unde limba rusă e încă vorbită, dar cetățenii aleg democrația, nu autoritarismul. Și, poate cel mai important, Kremlinul ar pierde capacitatea de a manipula procesele democratice din Moldova prin rețele de bani murdari, dezinformare online și corupție sistemică.
O eventuală victorie a forțelor pro-ruse ar transforma Moldova într-un punct strategic de presiune la granița Uniunii Europene, iar Maia Sandu și-a pus deja cetățenii în gardă: „Obiectivul Rusiei este capturarea Moldovei prin intermediul urnelor de vot”.
„Metodele folosite de Rusia în Moldova sunt aceleași pe care le observăm și în alte părți ale Europei”, au explicat oficiali suedezi implicați în apărarea civilă, subliniind că „implicarea europeană în Moldova este o investiție în securitatea Europei însăși”.
Campania de interferență a Rusiei nu este doar agresivă, ci bine organizată și profund infiltrată în viața politică din Moldova. Partidele pro-ruse sunt alimentate cu resurse și mesaje construite special pentru a submina încrederea în instituțiile democratice și pentru a bloca apropierea de Uniunea Europeană. În spatele lor se află o rețea sofisticată de propagandă și influență, coordonată de la Moscova.
„Pacea nu este niciodată garantată. De aceea, parcursul nostru european este o chestiune de supraviețuire”, a spus fără ocolișuri șefa statului moldovean, într-un mesaj cu care a rezonat întreaga Europă.
Pe 20 octombrie 2024, moldovenii au votat la limită modificarea Constituției, pentru ca aderarea la Uniunea Europeană să nu mai fie doar un obiectiv politic, ci unul consfințit constituțional. Dar această decizie, deși istorică, rămâne vulnerabilă în lipsa unui sprijin parlamentar ferm exact pentru că „Parlamentul deține controlul asupra executivului – și implicit, asupra viitorului european al țării” (CSIS).
Cu o majoritate solidă, Moldova își poate ancora reformele în legislație, poate consolida instituțiile și poate trece de etapa fragilității, așa cum vede și Maia Sandu viitorul țării: „Europa a fost construită protejând democrațiile fragile până când au devenit puternice. Așa trebuie să fie și Moldova”.
Iar alegerile de duminică nu țin doar de preferințe politice, ci mai ales de responsabilitate istorică. Privind înapoi, generațiile viitoare nu vor întreba cine a câștigat alegerile din 2025, ci ce au făcut moldovenii în acest moment crucial. Cei ce votează acum și vor fi părinți, bunici sau străbunici atunci, vor avea șansa să spună: „Am decis viitorul european al Moldovei. Cu votul nostru”.