Prim-ministrul sloven, Robert Golob, a declarat că proiectul „nu este conceput pentru a pedepsi, scopul principal este prevenția. Dorim să oferim poliției puteri concrete pentru a confisca rapid arme.” Legea acordă poliției dreptul de a intra în locuințe fără mandat și de a utiliza supraveghere video în „zonele cu risc ridicat de securitate”. Poliția mai primește puterea de a îndepărta o persoană dintr-o zonă pentru încălcarea ordinii publice și de a emite un ordin de excludere care îi interzice revenirea. De asemenea, polițiștii pot închide locații și dispersa adunări în care se desfășoară activități infracționale, scrie Jurist.org.
Legea pentru Asigurarea Siguranței Publice este cunoscută și ca „Legea Šutar”, deoarece a fost introdusă la două săptămâni după uciderea lui Aleš Šutar în Novo Mesto. Principalul suspect este un tânăr de 21 de ani din comunitatea romă, iar incidentul a declanșat proteste masive, multe cu accente anti-romi. Ulterior, un „act de apărare” a fost aplicat, ceea ce a dus la o prezență masivă a poliției în cartierele locuite de romi.
Prevederile noii legi au fost criticate de membri ai comunității rome și de presa generală, fiind considerate arbitrare și acordând poliției posibilitatea de a depăși limitele protecției judiciare. Organizațiile pentru drepturile omului critică legea pentru că ar viza indirect comunitatea romă și ar atribui vină colectivă unui întreg grup pentru incidente izolate. Vineri, Amnesty International a îndemnat parlamentul sloven să respingă „legea de securitate draconică”.
Esther Major, director adjunct pentru cercetare în Europa în cadrul Amnesty International, a declarat:
„Deși nu vizează explicit populația romă, retorica vitriolică folosită de guvern pentru a justifica aceste măsuri ridică temeri serioase că acestea ar putea fi aplicate în mod arbitrar și discriminatoriu împotriva romilor. Alături de represiunea securitară, restricțiile punitive privind beneficiile sociale ar putea penaliza și mai mult familiile marginalizate.”
Legea Šutar ar putea contraveni protecțiilor prevăzute în Constituția Sloveniei. De exemplu, articolul 35 protejează intimitatea și demnitatea, articolul 36 interzice intrarea fără un ordin judecătoresc, iar articolele 37 și 38 oferă protecții privind comunicațiile și datele personale.
„Dacă guvernul confundă combaterea criminalității cu supravegherea romilor, nu protejează siguranța publică – pedepsește un întreg grup pentru acțiunile unor indivizi. Criminalitatea și violența trebuie abordate, dar proporționalitatea este cea care separă statul de drept de blamarea colectivă”, a comentat Vicepreședintele Fundației Roma pentru Europa, Mensur Haliti.