Putin critică din nou extinderea NATO și propune un „nou sistem” de securitate european, cu participarea SUA, a Europei de Est și a Rusiei

Într-un pasaj din conferință de presă, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că își dorește „să trăiască în pace anul viitor” și să fie eliminate conflictele militare, susținând că Moscova ar prefera rezolvarea problemelor „pe calea discuțiilor”. În același timp, Putin a condiționat o pace „durabilă, solidă și justă” de „eradicarea cauzelor profunde” ale conflictului, argumentând că acestea ar trebui înlăturate pentru a preveni repetarea tensiunilor.

Liderul rus a reluat criticile față de NATO, afirmând că promisiunile potrivit cărora Alianța nu se va extinde ar fi fost „ignorate” și că Rusia ar fi fost „înșelată” prin „mai multe valuri” de extindere. În viziunea sa, acest proces ar fi adus infrastructura militară mai aproape de frontierele Rusiei, ceea ce ar genera „îngrijorări legitime”.

Putin, atac dur la adresa șefului NATO: „Ce spui acolo, despre pregătirea pentru război cu Rusia? Știi măcar să citești?”

Putin înfuriat de o întrebare primită de la BBC: „Ce, o să atacăm Europa?”

Putin a susținut, de asemenea, ideea unui „nou sistem” sau „cadru” de securitate european, cu participarea SUA, a Europei de Est și a Rusiei, „astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă”. El a insistat că Rusia nu ar cere „nimic ieșit din comun”, dar că solicită respectarea promisiunilor făcute de partenerii occidentali.

“Chiar înainte de destrămarea URSS, unele persoane inteligente din Europa, precum social-democrații din Germania, au propus crearea unui nou cadru de securitate în Europa, nu extinderea NATO, ci crearea unui nou cadru de securitate cu participarea SUA, Europei de Est și Rusiei, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă sau pus într-o situație dificilă”

Ce este noul „cadru” de securitate

Putin s-a oprit fără să detalieze ce ar fi acest nou „cadru” de securitate European și cum ar funcționa în viziunea sa.

Totuși, Putin face cel mai probabil trimitere la o linie de gândire asociată cu social-democrații vest-germani (SPD) din perioada de „détente / Ostpolitik” (anii ’70–’80 și începutul anilor ’90): ideea că securitatea Europei ar trebui organizată într-un cadru „inclusiv” (cu URSS/Rusia + SUA + toate statele europene), nu prin extinderea unui bloc militar (NATO) spre Est.

Oficiali ruși au mai folosit această referință ca să susțină teza că „existau alternative” la extinderea NATO și că Occidentul ar fi ignorat aceste opțiuni. Disputa legată de „promisiunea” de neextindere este însă puternic contestată în literatura de specialitate.

Despre Serbia și sancțiuni

În aceeași intervenție, Putin a abordat și subiectul companiei petroliere sârbe NIS, controlată de Gazprom Neft, afirmând că presiunea sancțiunilor ar afecta inclusiv această investiție. Potrivit lui Putin, Gazprom Neft ar fi investit „peste 3 miliarde de dolari” în NIS, pe care a descris-o drept principal contribuabil la bugetul Serbiei. El a invocat existența unui acord interguvernamental cu Serbia care ar prevedea „neacceptarea oricăror restricții” asupra entității și a exprimat așteptarea ca „conducerea Serbiei” să își respecte „promisiunile și obligațiile”, avertizând că altfel ar fi subminată încrederea investitorilor.