Când a apărut Wikipedia, pe 15 ianuarie 2001, peisajul digital era complet diferit. Nu existau Facebook, YouTube sau Twitter, iar enciclopediile electronice erau produse comerciale, cu acces limitat, precum Encarta sau Britannica. Ideea unei enciclopedii „pe care oricine o poate edita” părea, la acea vreme, o rețetă pentru dezordine și greșeli.
Paradoxal, tocmai deschiderea totală a fost cheia reușitei, arată La Stampa.. Wikipedia nu a urmărit eliminarea definitivă a erorilor, ci le-a tratat ca pe stadii temporare, corectabile prin contribuția comunității.
Spre deosebire de formatele tradiționale, strict controlate de specialiști, Wikipedia și-a asumat un risc calculat: încrederea în utilizatori. Astfel, a devenit o platformă dinamică, în permanentă actualizare, care a făcut ca multe enciclopedii tipărite sau digitale să devină depășite.
Astăzi, sute de mii de voluntari din întreaga lume verifică zilnic conținutul, demonstrând că munca distribuită poate genera informație de calitate la nivel global.
În centrul proiectului se află Jimmy Wales, cofondator și principal promotor al Wikipedia. Acesta a subliniat de multe ori că valoarea enciclopediei nu se bazează pe perfecțiunea fiecărui articol, ci pe mecanismul deschis de revizuire.
Nu este nevoie să avem încredere în fiecare editor individual, spune Wales, ci în procesul comun de verificare, dezbatere și atingere a consensului. Acest concept a permis platformei să reziste tentativelor de vandalism, manipulărilor și campaniilor de dezinformare.
La 25 de ani de la lansare, Wikipedia este disponibilă în aproximativ 340 de limbi. Versiunea în engleză depășește 7 milioane de articole, iar cea în română se numără printre cele mai dezvoltate din regiune.
În fiecare lună, sute de milioane de utilizatori accesează Wikipedia. Ea servește drept sursă esențială nu doar pentru cititori, ci și pentru motoare de căutare și sisteme AI.
Succesul nu a fost lipsit de controverse. Platforma a fost acuzată de dezechilibre culturale, de subreprezentarea regiunilor din Sudul global și de diferențele de gen în rândul editorilor. Principiul neutralității, esențial pentru Wikipedia, a fost de multe ori contestat.
Fundația Wikimedia admite aceste probleme și derulează programe pentru corectarea lor, însă multe dificultăți rămân.
Astăzi, platforma se confruntă cu două provocări majore: folosirea abuzivă a conținutului de către inteligența artificială, care poate produce texte false, dar credibile, și îmbătrânirea comunității de voluntari, în paralel cu dificultatea de a atrage noi contribuitori.
Veteranii Wikipedia avertizează că, fără o comunitate activă și atentă, calitatea articolelor ar putea să scadă.
La un sfert de secol de existență, Wikipedia rămâne un paradox: un proiect vechi într-un ecosistem digital ultrarapid, lent într-o lume care valorizează viteza, imperfect într-o epocă a automatizării.
Cu toate acestea, este una dintre puținele dovezi că internetul poate prospera prin cooperare, nu doar prin exploatarea atenției. Wikipedia continuă să fie un simbol al ideii că cunoașterea colectivă poate fi construită și menținută dacă acceptăm complexitatea acestui proces.