Termenul oficial pentru evaluarea îndeplinirii jaloanelor din PNRR și apoi eliberarea tranșei a treia de plată expiră azi. Care este stadiul? Răspunsul Comisiei Europene

Specialiștii Comisiei Europene verifică documentația trimisă de România, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pe 28 noiembrie, când era termenul-limită pentru îndeplinirea jaloanelor, pentru care fondurile fuseseră suspendate din luna martie.

În esență, Comisia trebuie să stabilească „amenda”, care poate fi de zeci de milioane de euro, pentru jaloanele pe care le consideră neîndeplinite.

Ce prevede regulamentul

Cererea de plată cu numărul trei – respectiv verificarea îndeplinirii jaloanelor din PNRR – este încă în evaluare, potrivit informațiilor Mediafax cu  zi înainte de termenul oficial de două luni pe care îl au specialiștii de la Bruxelles.

România avea de implementat jaloanele restante aferent cererii nr. 3 până pe 28 noiembrie, iar Comisia avea, teoretic două luni la dispoziție să evalueze stadiul conformării.

Care sunt criteriile de identificare a companiilor eligibile pentru contracte prin SAFE și care este punctajul pentru departajare. Răspunsul șefului Cancelariei premierului

Dragoș Pîslaru, despre jaloanele PNRR: 809 milioane de euro, aproape recuperați integral

„Evaluăm încă măsurile luate și decidem dacă etapele/obiectivele relevante au fost îndeplinite”, a transmis, marți, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, la solicitarea Mediafax.

De principiu, pe regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), Comisia are două luni să răspundă – deci termenul teoretic este 28 ianuarie. Însă tot pe regulament, dacă apar solicitări de informații suplimentare, răspunsuri suplimentare, parte a dialogului uzual al Comisiei cu autoritățile naționale, atunci legal termenul este așteptat să fie decalat.

Progresele anunțate de România

Ministrul Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, explica pe 2 decembrie, că România nu pierde bani pe jaloanele de achiziții publice greșite, astffel că 51 de milioane de euro sunt recuperate. În ceea ce privește Jalonul 440, evaluat la 330,34 milioane de euro, Dragoș Pîslaru a arătat că Guvernul a furnizat dovezile cerute privind funcționalitatea AMEPIP. Acestea includ numirea conducerii, detalierea activității desfășurate și primele sancțiuni impuse. Ca urmare, Comisia Europeană a validat îndeplinirea jalonului.

Un jalon cu numeroase provocări este Jalonul 121, privind guvernanța corporativă a companiilor din sectorul energetic.

Potrivit oficialilor, în ceea ce privește jalonul legat de guvernanța corporativă în domeniul energiei, cu o valoare de 227,9 milioane de euro, autoritățile române au transmis lista cu numirile efectuate în posturile de conducere ale companiilor strategice.

„Pentru jalonul 121, guvernanța corporativă a companiilor de stat în sectorul energetic, valoarea totală este de 227,9 milioane de euro. Au fost o serie întreagă de numiri, cu câteva excepții, unde din rațiuni de procedură sau neprezentare sau invalidare la Hidroelectrica, două poziții, CE Oltenia, două poziții, Eurotest, un membru în board, restul toate au finalizat procedurile de numire în termenul din regulament. Având în vedere că discutăm de zeci de numiri, evident poziția noastră este că este o penalizare mai degrabă marginală, la care ne putem aștepta”, spunea la acea dată, Dragoș Pîslaru.

Hidroelectrica anunțase oficial în seara zilei de 26 noiembrie, o confirmare informațiilor obținute pe surse de Mediafax, că procedura de selecție se reia, după ce niciun candidat nu a reușit să întrunească toate condițiile pentru a fi ales director general, după eșecul procedurii pentru alegerea unui director financiar.

Acestă procedura nu a fost lansată până marți, 27 ianuarie, conform informațiilor Mediafax.

Cât poate pierde România

Rugat să estimeze cât va fi „penalizarea marginală” pentru acest jalon, ministrul Dragoș Pîslaru a detaliat metrodologia aplicabilă.

„Există o metodologie de calculare pro rata pe număr total de poziții; având în vedere că erau vreo 30 și ceva de poziții în total, există un calcul, nu aș vrea însă să intrăm în calcule; convenția pe care cred că este de bun-simț să o avem cu Comisia Europeană este că, până când nu se fac calculele de către Comisie, nu are sens să speculăm acest lucru. Ceea ce v-am spus însă – că este o neîndeplinire marginală – este corect. Adică, dacă faceți un mic raport, veți vedea faptul că ar fi un procent foarte, foarte mare din jalon care este îndeplinit”, a spus atunci Dragoș Pîslaru.

„Nu se poate estima exact, pentru că avem, într-adevăr, o metodologie pe care Comisia Europeană o va aplica pe baza argumentelor pe care noi le-am depus. Noi am explicat, inclusiv la locurile în care n-am numit, de ce n-am numit, care sunt aspectele procedurale, faptul că procedurile sunt în derulare, aceste lucruri trebuie să vedem exact cum vor fi evaluate și de către Comisia Europeană. De aceea, nu e că nu vreau să vă vehiculez o sumă pentru că nu am putea face un calcul de dragul de a-l face, ci pentru că nu aș vrea să vehiculăm o sumă care poate este, să zicem, inferioară sumei pe care Comisia Europeană spune că putem să o obținem. Gândiți-vă un pic, suntem în niște discuții deschise, în care urmărim maximizarea interesului României. Eu, ce am ca mandat, împreună cu acest guvern, este să obținem cât mai mulți din banii respectivi”, a răspuns ministrul, întrebat dacă e vorba de milioane de euro.

Cât „costă” o poziție din directorat

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, evitase pe 27 noiembrie să estimeze, la întrebarea jurnaliștilor, impactul pentru bugetul de stat al faptului că Hidroelectrica nu a reușit să se încadreze în termenul de vineri, 28 noiembrie, pentru finalizarea procedurii de selecție pentru funcția de director general, pentru respectarea jalonului 121 din PNRR.

„Evident că țintim să avem cât mai multe sume absorbite din PNRR. Țintim să avem în următoarea cerere de plată o sumă cât mai mare și evident că aceste lucruri ne ajută și în bugetul anului 2025 și în bugetul anului 2026”, a afirmat Alexandru Nazare.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus, anterior zilei de 28 noiembrie, când a fost întrebat despre încadrarea în termenul-limită, că peste 90% din companii vor trece cu succes de acest proces până la termenul-limită.

Bogdan Ivan a evitat atunci să dea o sumă înainte de finalizarea tuturor proceselor.

„Avem inclusiv adunări generale convocate în cursul acestei săptămâni, inclusiv în data de 28 noiembrie. Nu pot să vă spun această sumă. Ceea ce pot să vă spun este clar: că din 227 de milioane de euro pierduți vom salva cel puțin 90%”, a spus ministrul Energiei.

Inițial au fost în total 43 de poziții care trebuia ocupate în această perioadă doar la Ministerul Energiei.

Pe 27 noiembrie, Bogdan Ivan a precizat că situația de la Hidroelectrica nu duce la pierderea întregului jalon, ci la o penalizare punctuală, proporțională cu poziția neocupată.

„Pentru o poziție la Hidroelectrica, în directorat, penalizarea este de 6 milioane de euro. Nu se pierd toți cei 227 de milioane, ci sume proporționale cu poziția pentru care compania nu a reușit să finalizeze procedura conform metodologiei europene”, explică ministrul, lăsând astfel să înțeleagă că suma pe care o va pierde România pentru cele două posturi neocupate la Hidroelectrica ar fi de 12 milioane de euro.