Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a salutat decizia și a descris-o drept „o altă fisură în plafonul de sticlă” și un pas esențial pentru participarea femeilor în politică, după cum relatează platforma Euractiv.
„Nicio femeie nu ar trebui să fie nevoită să aleagă între a-și servi alegătorii și a avea copii”, e de părere Metsola, subliniind importanța reformei pentru echilibrul dintre viața profesională și cea personală.
Până acum, eurodeputatele aflați în concediu de maternitate sau în ultimele luni de sarcină riscau să rateze voturi importante, dacă nu puteau ajunge fizic la Strasbourg, unde sesiunile de vot în plen au loc aproximativ o dată pe lună.
Noua măsură permite delegarea votului în aceste situații, aliniind Parlamentul European la practicile existente în doar câteva state membre, precum Grecia și Spania, unde votul la distanță în astfel de cazuri este deja posibil.
Reforma vine după o campanie internă începută în 2023 și oficializată în iunie 2025, când Metsola a promis modernizarea regulilor pentru a reflecta realitățile actuale ale vieții de familie.
Deși decizia a fost adoptată, negocierile din culise au scos la iveală divergențe între statele membre.
Țări precum Olanda, Danemarca, Suedia și Finlanda au susținut extinderea sistemului și pentru tați sau pentru eurodeputații aflați în concediu medical de lungă durată.
În schimb, Ungaria și Italia s-au opus unei astfel de extinderi, potrivit unor surse diplomatice.
Eurodeputatul olandez Reinier van Lanschot a salutat reforma, dar a criticat faptul că aceasta nu merge suficient de departe.
El a descris vechiul sistem drept „inversat” și greu de explicat în contextul standardelor moderne de muncă.
Olanda și Danemarca au transmis că actuala măsură este doar „un prim pas”, pledând pentru reguli mai largi care să includă concediul de paternitate și situațiile medicale.
Suedia a susținut, la rândul său, extinderea drepturilor și pentru legislatorii de sex masculin, invocând principiul egalității.
Mai mult, unele state propun o schimbare structurală: posibilitatea ca partidele politice să desemneze temporar un înlocuitor care să participe integral la activitatea parlamentară, nu doar la voturile din plen.
Reforma marchează o schimbare simbolică și practică în modul în care instituțiile europene abordează echilibrul dintre carieră și familie.
Deși limitată ca aplicare, măsura este văzută ca un pas înainte într-un sistem adesea criticat pentru rigiditatea sa.
Dezbaterea rămâne însă deschisă, iar presiunea pentru extinderea drepturilor ar putea duce, în viitor, la transformări mai profunde în modul de funcționare a Parlamentului European.