Armata SUA negociază cu Danemarca extinderea prezenței americane în Groenlanda. Americanii solicită acces la trei locuri, potrivit New York Times. Pe listă sunt și fostele baze americane de la Narsarsuaq și Kangerlussuaq.
Această mișcare ar marca prima expansiune majoră a SUA pe insula arctică din ultimele decenii. În prezent, o singură bază americană este activă pe insulă.
Europa a fost la un pas de o criză majoră în ianuarie 2026, după ce oficiali danezi și aliați europeni au luat în calcul scenariul unei intervenții militare a Statelor Unite în Groenlanda, a relatat Euractiv, care a citat surse europene și articole apărute în presa daneză.
Copenhaga ar fi pregătit inclusiv măsuri extreme pentru a bloca accesul trupelor americane pe insula arctică: a transportat explozibili în Groenlanda, cu scopul precis de a distruge pistele de aterizare din Nuuk și Kangerlussuaq, în caz că americanii ar fi demarat operațiuni militare.
Escaladarea tensiunilor a venit după operațiunea militară americană din Venezuela, la începutul lui ianuarie 2026.
Pentru oficialii europeni, aceasta a fost dovada că administrația președintelui Donald Trump ar putea recurge la forță și în alte regiuni.
În acest context, declarațiile repetate ale liderului american privind „dobândirea” Groenlandei au fost luate extrem de în serios.
De altfel, Washingtonul nu a exclus explicit utilizarea forței pentru a obține controlul asupra teritoriului, declanșând o criză diplomatică majoră.
În paralel, NATO a analizat inclusiv o misiune specială în Arctica pentru stabilizarea situației.
În cele din urmă, tensiunile s-au redus după ce Donald Trump a renunțat la amenințările privind utilizarea forței, în urma presiunilor interne și externe.
Totuși, episodul a lăsat urme adânci în relațiile transatlantice și a accelerat discuțiile despre autonomia strategică a Europei, consolidarea apărării în Arctica și rolul NATO într-un context geopolitic tot mai tensionat.