De ce merg banii României spre Germania în programul SAFE. Explicațiile Cancelariei

Adaugă ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Întrebat de ce au fost alocate sume semnificative către companii germane, Jurca a susținut că decizia este determinată de capacitatea limitată a industriei europene de a furniza integrat toate echipamentele necesare. El a afirmat că firma vizată produce o gamă largă de echipamente militare, inclusiv nave, tancuri, mașini de luptă ale infanteriei, sisteme antidrone și antiaeriene, dar și muniția aferentă acestor sisteme.

„Nu există o altă companie în Europa care să poată să producă toate aceste produse”, a declarat Mihai Jurca, adăugând că șantierul naval de la Mangalia este considerat strategic și trebuie menținut funcțional într-un timp cât mai scurt. În acest context, oficialul a explicat că reunirea mai multor achiziții într-un singur contract a condus la obținerea unui discount semnificativ.

Mihai Jurca afirmă că programul SAFE va sprijini industria românească de apărare în colaborare cu industria europeană

De ce este important pentru România să acceseze banii din programul SAFE. Explicațiile premierului interimar

Potrivit acestuia, reducerea de preț a fost de la 6,4 miliarde de euro la 5,6 miliarde de euro. „Discountul a fost de la 6,4 miliarde la 5,6”, a precizat Jurca, fără a oferi alte detalii privind valoarea finală a contractului sau structura exactă a achizițiilor.

În ceea ce privește beneficiile economice pentru România, șeful Cancelariei a afirmat că minimum 50% din sumele alocate programelor de apărare, excluzând transportul, vor fi investite în economia locală. El a precizat că aceste investiții includ atât implicarea directă a companiilor, cât și investiții realizate de industria națională de apărare.

Jurca a subliniat că analiza acestor date nu a fost realizată de Cancelarie, ci de Ministerul Economiei, instituția responsabilă pentru evaluarea industriei naționale. Cancelaria, a spus el, a centralizat informațiile și a prezentat concluziile rezultate din aceste analize.

„Toate aceste date nu sunt făcute de Cancelarie, sunt făcute de Ministerul Economiei, care are responsabilitatea și cunoștințele mult mai clare despre ceea ce înseamnă industria din România. Noi am fost cei care le-am centralizat, iar răspunsurile pe care vi le-am dat sunt cele care reies din aceste analize. Ele au fost făcute într-o manieră responsabilă, astfel încât să nu creăm așteptări care nu se pot realiza și să creăm, în același timp, premisele ca peste 3, 4, 5 ani să se poată produce și mai mult în România.

Și vă dau un singur exemplu. Dacă noi vom învăța și vom produce la Cugir și la Sadu armele pentru Armata României și muniția pentru Armata României, cu siguranță peste 3 sau 4 sau 5 ani vom putea produce și mai multe tipuri de arme. Dacă la IAR Brașov se vor produce elicoptere pentru Armata României de un anumit model, cu siguranță peste 5-6 ani, după ce oamenii vor ști cum se produc aceste elicoptere, vom putea să producem și mai mult.

Acest lucru trebuia făcut cu mult timp înainte, dar este foarte bine că se întâmplă acum. Sunt bucuros că minimum 50% din sumele alocate pentru programele de apărare se întorc în industria noastră, iar aici nu vorbim de sume indirecte, ci de investiții directe.

50% din aceste sume înseamnă minimum 6 miliarde de euro. V-am dat exemplul producției de la Cugir, unde arma de asalt, cea mai modernă armă de asalt, se va produce acolo în întregime. La Sadu se va produce muniția calibru standard NATO pentru toate forțele noastre, nu doar pentru armată, ci și pentru Jandarmerie și pentru servicii.

În același timp, vorbim de navele care vor fi produse în șantierul de la Mangalia, de motoare sau componente de motoare pentru elicoptere care vor fi produse la Turbomecanica și de producția mașinii de luptă a infanteriei, care va fi produsă la Mediaș. Sunt foarte multe elemente și exemple care confirmă că ceea ce facem este ceea ce trebuie”, a afirmat șeful Cancelariei.

Investiții directe, estimate la minimum 6 miliarde de euro

Oficialul a oferit și exemple de proiecte care ar urma să fie dezvoltate în România, menționând producția de armament la Cugir, muniție la Sadu, nave la Mangalia, componente pentru elicoptere la Turbomecanica și producția de mașini de luptă ale infanteriei la Mediaș. În opinia sa, aceste investiții ar putea consolida capacitatea industrială pe termen lung și ar permite extinderea producției în viitor.

„Acest lucru trebuia făcut cu mult timp înainte, dar este foarte bine că se întâmplă acum”, a mai afirmat Mihai Jurca, precizând că cel puțin 50% din sumele alocate programelor de apărare se întorc în industria națională sub formă de investiții directe, estimate la minimum 6 miliarde de euro.

El a mai explicat că unele echipamente sunt produse de un singur furnizor, din cauza tehnologiei proprietare, în timp ce alte programe sunt derulate prin consorții de companii românești, inclusiv în domenii precum drone, echipamente de protecție balistică și software. Potrivit acestuia, o mare parte din software-ul utilizat pentru radarele Armatei României este realizat cu ingineri români, iar aproximativ 80% din dezvoltare este localizată în România.

În final, Jurca a indicat compania Rheinmetall drept furnizorul care a oferit discountul menționat pentru cele patru programe de achiziții din domeniul apărării.

„Ceea va fi produs de o singură companie sunt navele, mașina de luptă a infanteriei și sistemele antiaeriene, care sunt proprietare și nu sunt produse de nicio altă companie din lume decât de această companie. Sunt elemente cu proprietate intelectuală proprie, precum și muniția de calibru mediu de 35 mm.

Acestea sunt programele produse de o singură companie. Restul programelor sunt produse de foarte multe companii. Avem consorții de companii din România care vor produce drone, echipamente de protecție balistică și software.

Să știți că radarele pe care armata le cumpără sau software-ul pentru aceste radare este produs în proporție de 80% cu ingineri din România. Software-ul pentru navele despre care v-am povestit este produs în România. Avem o capacitate foarte bună când vine vorba de producția de software și de inginerie în domeniul IT”, a conchis Jurcă.