Buzoianu: Criza de pe Dunăre, „un eșec al ultimilor ani”. 35 de ani de restanțe la baraje și diguri, în fața riscului de inundații

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Diana Buzoianu a declarat miercuri, în podcastul „Istori-Știri” al lui Lucian Mîndruță, că lucrările de la brațul Bala, aflate în responsabilitatea Ministerului Transporturilor, aveau încă din 2024 autorizațiile și finanțarea necesare.

„Ce vedem acum pe Dunăre este eșecul ultimilor 2-3 ani de la Ministerul Transporturilor. Nu a fost făcută o lucrare esențială, care ar fi trebuit să rezolve problema pe termen lung”, a spus ministrul Mediului.

Buzoianu a precizat că proiectul pentru brațul Bala avea autorizații și acord de mediu, iar banii necesari fuseseră aprobați deja printr-o hotărâre de Guvern.

Buzoianu: „Dumnezeu, mama, tata, nu m-au făcut ministră de când m-am născut”. Ce spune despre viitorul său în Guvern

Diana Buzoianu cere reguli mai stricte pentru platformele de social media: „Democrațiile noastre sunt chiar puse în pericol”

„Lucrările mari de la brațul Bala ar fi trebuit să fie făcute. Aveau deja autorizațiile de mediu, acordul de mediu și hotărârea de Guvern prin care erau alocați banii, încă din 2024. Dacă s-ar fi făcut acele lucrări, astăzi eram într-un cu totul alt scenariu”, a afirmat Diana Buzoianu.

Măsurile de urgență au câștigat aproximativ șapte zile pentru Cernavodă

Ministrul a precizat că, odată cu scăderea debitului Dunării la valori foarte mici, experții Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) au fost solicitați să propună măsuri pentru menținerea apei pe traseul către Cernavodă.

Intervențiile au fost realizate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) și Armată, pe baza propunerilor venite de la ANAR.

„Aceste măsuri au reușit să salveze aproximativ șapte zile față de estimarea inițială privind oprirea centralei de la Cernavodă”, a declarat Buzoianu.

Ea a explicat și de ce intervenția cu barje nu a putut rezolva problema pe termen lung. Apa reorientată trebuie să parcurgă un traseu de aproximativ 60 de kilometri spre Cernavodă, unde există dune care pot opri sau modifica direcția curenților.

„Sunt 60 de kilometri pe traseul apei care ar fi trebuit să ducă apa de unde am reorientat-o noi mai aproape de Cernavodă. Pe acele zone sunt dâmburi, sunt dune care pot opri sau pot reorienta apa cu anumiți curenți”, a spus ministrul.

Soluția de durată presupune lucrări mai ample și costuri ridicate. Buzoianu a precizat că AFDJ trebuie să facă lucrări de dragare în zonă și că intervențiile din ultimele zile au reprezentat doar măsuri pentru o situație de criză.

„Am reușit, cu o fracțiune din costul pe care l-ar fi presupus oprirea Centralei de la Cernavodă încă de joia trecută, să câștigăm șapte zile. Asta se poate face într-o situație de criză pentru care nu au fost făcute pregătirile necesare în ultimii ani”, a spus ea.

„Nu mai trebuie să stea la sertar proiecte la Ministerul Transporturilor ani de zile, ca în situații de criză să ne întrebăm de ce nu putem să facem același lucru pe care l-ar face o soluție de un miliard”, a afirmat ministrul, criticând întârzierea proiectelor deja aprobate.

Buzoianu: „În ultimii 35 de ani nu am alocat banii necesari pentru baraje, pentru diguri, pentru poldere”

„Problemele de mediu sunt niște probleme foarte mari, care nu se pot rezolva în momentul în care apare criza. Ele sunt, la nivel de politică publică, niște probleme care se pot rezolva în ani de zile. Avem aceeași problemă și cu inundațiile”, a declarat Diana Buzoianu.

Potrivit acesteia, România nu a asigurat, în ultimele trei decenii și jumătate, finanțarea necesară pentru infrastructura de protecție împotriva inundațiilor.

„De la an la an vedem comunități care sunt inundate. Noi, în ultimii 35 de ani, nu am alocat banii necesari pentru baraje, pentru diguri, pentru poldere. Și ne mirăm de ce nu putem realiza într-un an sau doi infrastructură critică pentru care sunt necesari uneori șase sau chiar zece ani”, a spus ministrul.

„Apa nu trebuie să devină un lux”

Întrebată despre criticile potrivit cărora măsurile de protecție a mediului ar împiedica unele investiții, Diana Buzoianu a spus că România a devenit tot mai polarizată.

„România a ajuns să fie din ce în ce mai polarizată și este din ce în ce mai puțin loc pentru știință, pentru argumente bazate pe date și cifre. Discursurile au devenit ultrapopuliste”, a declarat ministrul.

Buzoianu susține însă că protejarea mediului și realizarea investițiilor pot merge împreună.

„România poate să aibă și măsuri de mediu, astfel încât să nu ne mai uităm cum seacă râuri întregi, comunități întregi rămân fără apă, agricultorii nu mai au apă în sudul României pentru a-și dezvolta recoltele și, în același timp, putem să avem și investiții”, a declarat ministrul.

Ea a avertizat că România se numără printre statele europene care vor resimți cel mai acut efectele schimbărilor climatice.

„Resursa limitată de apă pe care o avem trebuie să fie gestionată cu cap. Ne pregătim să mergem înainte cu investiții care nu țin cont de această realitate sau facem acele investiții și ne asigurăm că următoarele generații vor trăi într-o țară în care apa nu va fi un lux?”, a spus Diana Buzoianu.