Cercetătorii de la Toronto Metropolitan University au vrut să afle dacă o muzică personalizată, adaptată stării fiecăruia, calmează corpul mai bine decât sunetele folosite de obicei pentru relaxare.
Au comparat-o cu zgomotul roz, care seamănă cu foșnetul frunzelor în vânt sau cu sunetul unei cascade.
La studiu au participat 83 de studenți care avuseseră cel puțin un simptom de anxietate. Au fost împărțiți la întâmplare în două grupe.
Prima grupă a ascultat 24 de minute de muzică pornită de la starea de spirit a fiecăruia și dusă treptat spre calm. Muzica era combinată cu stimulare auditivă ritmică (ABS), adică sunete cu frecvențe apropiate care acționează asupra urechii interne.
A doua grupă a ascultat tot 24 de minute de zgomot roz, la același volum.
Ambele grupe au spus că se simt mai liniștite și mai bine dispuse, iar ritmul inimii s-a schimbat la fel. Cortizolul, hormonul stresului, a scăzut însă de peste două ori mai mult la cei care au ascultat muzica personalizată, la 15 minute după ascultare. Activitatea creierului legată de controlul emoțiilor a crescut ușor după muzică și a scăzut după zgomotul roz.
„Nu e suficient să-i întrebi pe oameni cum se simt, trebuie măsurat și corpul”, explică Federica Galli, profesoară de psihologie clinică la Universitatea Sapienza din Roma.
Profesoara Galli spune că studiul e bine construit, dar are limite. Participanții au fost puțini, aveau simptome ușoare și au ascultat muzica o singură dată. Nu se știe cât durează efectul și nici dacă ajută pe cei care suferă cu adevărat de o tulburare anxioasă. Nu se știe nici ce a contat mai mult, faptul că muzica era personalizată sau stimularea ritmică.
Pentru Galli, muzica e un instrument simplu, ieftin și fără efecte adverse pentru stresul de zi cu zi. Nu e nevoie de o aplicație: ajunge un playlist care pornește de la starea ta și te duce încet spre calm.
Contează să-ți faci timp pentru el, aprocimativ 20 de minute, nu câteva melodii ascultate în fugă. Când anxietatea devine o boală, e nevoie de tratament. Atunci muzicoterapia, făcută de specialiști, poate completa psihoterapia și medicamentele, dar nu le înlocuiește.