Al optulea scrutin parlamentar în Iran, de la Revoluţia Islamică

Poziţia lui Ahmadinejad nu va fi asigurată nici măcar de victoria conservatorilor, deoarece în această tabără se află aliaţi ai preşedintelui, critici ai politicilor sale economice, şi persoanele care privesc dincolo de acest scrutin, spre alegerile prezidenţiale de anul viitor.

Agenţia Reuters prezintă mai multe informaţii referitoare la cel de-al optulea scrutin parlamentar iranian, de la Revoluţia Islamică din 1979.

DESEMNAREA CANDIDAŢILOR:

EXIT-POLL Alegeri Prezidențiale 2025, Turul I. Avem datele! George Simion intră în turul 2. Cu cine se va confrunta pentru fotoliul de la Cotroceni/Primele reacții ale candidaților/Vin primele rezultate parțiale

Nicușor Dan în imagini: de la activism civic la Primăria Generală a Capitalei. Profil candidat alegeri prezidențiale

– Candidaţii pentru Parlamentul de 290 de posturi au fost examinaţi de comisiile guvernamentale şi de Camera superioară a Legislativului, un organism conservator format din clerici şi jurişti, care verifică toţi aspiranţii în ceea ce priveşte angajamentul la Islam şi alte criterii.

– După procesul de verificare, circa 4.500 de candidaţi pot candida, din circa 7.600, înscrişi iniţial.

– Reformiştii percep aceste descalificări ca pe o încercare a radicalilor de a le obstrucţiona accesul la putere.

CAMPANIA:

– Iranul nu are o tradiţie în ceea ce priveşte informaţii detaliate despre caracteristicile platformei de partid. Trei grupuri principale, două conservatoare şi unul reformist, vor candida în acest scrutin. Anumiţi candidaţi sunt însă sprijiniţi de mai mult de un grup.

PARTIDELE CANDIDATE:

– Frontul Unit: Cel mai important grup conservator, format din susţinători şi critici ai lui Ahmadinejad. Este cel mai proguvermanetal grup şi va câştiga cel mai probabil majoritatea mandatelor.

– Coaliţia extinsă: Acest grup conservator este sprijinit de adversarii lui Ahmadinejad, precum Ali Larijani, care anul trecut a demisionat din funcţia de negociator pe probleme nucleare, din cauza divergenţelor cu preşedintele, sau primarul capitalei Teheran, Mohammed Baqer Qalibaf. Ambii au înregistrat înfrângeri în alegerile prezidenţiale din 2005, câştigate de Ahmadinejad.

Coaliţia Grupurilor reformiste: Principalul reprezentant al acestui grup este fostul preşedinte Mohammad Khatami. Reformiştii au pierdut controlul asupra Parlamentului, în 2004, iar speranţele unei reveniri au fost anulate de procesul de verificare a candidaţilor. Ei nu mai pot candida astfel decât pentru jumătate dintre locuri. Reformiştii sprijină schimbările politice şi sociale şi, cu excepţia unei filiale radicale, sprijină idealurile Republicii Islamice.

– Astfel de coaliţii pot juca un rol mai important în marile oraşe, însă în provincie de rmulte lucruri vor depinde reputaţia candidaţilor şi legătura personală cu alegătorii.

VOTUL ŞI REZULTATUL

– Ţara de 70 de milioane de locuitori are circa 44 de milioane de alegători eligibili, cu vârsta de peste 18 ani.

– Autorităţile vor efectua o numărare electronică a voturilor. Buletinele de vot trebuie supuse însă şi unei numărări manuale.

UN NOU PARLAMENT

– Parlamentul nu stabileşte politica în domenii cum ar fi programul nuclear iranian, resursele de petrol sau politica externă. El are o influenţă mai mare asupra politicii economice.