Muzeul Naţional al Ţăranului Român organizează conferinţa „Brâncuşi – Semnificaţiile unei revoluţii”, marţi
Opera brâncuşiană gravitează în jurul a trei tripticuri de lucrări ce decantează, fiecare, semnificaţiile arhetipale ale condiţiei umane şi le expandează la scară planetară. Prin „Cuminţenia Pământului”, „Sărutul”, „Rugăciune”, realizate în 1907, Brâncuşi rescrie legenda „Facerii” ca manifest plastic al artei moderne, oferind o cheie de rezolvare la marile probleme nesoluţionate de”Renaştere”: egalitate între femeie şi bărbat, împăcarea dintre creştini şi evrei, împăcarea dintre toate naţiunile lumii.
Nouă ani mai târziu, în 1916, prin „Madame Eugene Meeyer”, „Adam şi Eva”, „Vrăjitoare”, Brâncuşi conceptualizează în limbaj plastic o nouă definiţie a sculpturii. Sculptura pentru el este, în principal, limbaj al materiei, nu limbaj al formei. Iar apoi, în 1937, „Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului” şi „Coloana fără Sfârşit” enunţă apoteotic, în registrul monumental, principiile unei arte universale, inspirată de o o morală universală, drept fundament al unui nou început de civilizaţie.
Sculptorul a avut grijă să lase ţării sale două din cele trei tripticuri (1907, 1937) prin care iniţiază curentul artistic, probabil cel mai important al veacului 20, desemnabil ca simbolism hylesic (material), până recent, insuficient conceptualizat din lipsă de metodă – ilustrat azi în ţară şi în lume prin creaţiile a cinci generaţii de artişti.
Prin acest eveniment, Muzeul Naţional al Ţăranului Român susţine campania de subscripţie publică pentru achiziţionarea sculpturii Cuminţenia pământului.
Secretar ştiinţific al Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române, Matei Stîrcea-Crăciun a realizat cercetări privind: statutul culturologic al obiectului (de artă); simbolismul materiilor (1987); sculptura abstractă modernă şi contemporană românească din perspectiva antropologiei simbolice. A propus şi fundamentat conceptul de simbolism hylesic (simbolism al materiilor) în anul 1986 pentru a desemna un curent estetic distinct în sculptura secolului XX al cărui principal iniţiator este Constantin Brâncuşi, potrivit Radio România Cultural.
Citeşte şi: Proiecţia filmului „Un arbore la mijloc de lumi, Constantin Brâncuşi“, la Cinemateca ICR Viena – FOTO
Citeşte şi: Faţada clădirii Guvernului a fost acoperită cu un banner uriaş pe care scrie „Brâncuşi e al tău” – FOTO
Citeşte şi: „Cuminţenia Pământului. Aceasta nu este o piatră”: Artiştii de azi şi Brâncuşi, într-o expoziţie
Citeşte şi: Ministerul Culturii vrea să reia demersurile de înscriere a ansamblului Brâncuşi pe lista UNESCO
Citeşte şi: Călătoria pe jos a lui Constantin Brâncuşi până în Paris va fi transpusă în film de Peter Greenaway – FOTO
Citeşte şi: Filmul „Brâncuşi din eternitate”, de astăzi, pe marile ecrane din Marea Britanie – VIDEO