Omul şi Gândul / Liviu P.Dinu, matematicianul, care ştie formula "geniului". "Solomon Marcus mi-a spus: Sunt nişte texte de Eminescu care nu se ştie dacă-s ale lui"- VIDEO

Ce vrea Liviu P. Dinu de la lume? Îi vrea textele şi limba. Pe care, matematician fiind, le ia sufletul şi le oferă mecanismele de funcţionare. Liviu P.Dinu este profesor la Matematică-Bucureşti şi directorul Institutului de Lingvistică Computaţională.

3544 afișări
Imaginea articolului Omul şi Gândul / Liviu P.Dinu, matematicianul, care ştie formula "geniului". "Solomon Marcus mi-a spus: Sunt nişte texte de Eminescu care nu se ştie dacă-s ale lui"- VIDEO

Omul şi Gândul / Liviu P.Dinu, matematicianul, care ştie formula "geniului" literar - VIDEO

“Solomon Marcus mi-a dat ideea: “Domnule Dinu, sunt nişte texte de-ale lui Eminescu care nu se ştie dacă-s ale lui.” O singură vorbă de-a profesorului Marcus, texte de-ale lui Eminescu. O nedumerire. Poftim? Apoi, în ani de cercetări Liviu P.Dinu a găsit soluţia.

Câţi dintre noi ştim că nu “cuvintele pline”, substantive, verbe, spun ceva despre personalitatea stilistică a unui scriitor? Nu, cuvintele de legătură spun totul despre tine, ca scriitor. O spune astăzi, Liviu P.Dinu, profesor la Matematică-Bucureşti şi directorul Institutului de Lingvistică Computaţională. Da, acel domn Dinu stimulat c-o vorbă de Solomon Marcus.

Liviu P.Dinu taie cheful oricărui scriitor când este vorba de talent, geniu. Pentru el nu există taina sacră a textului literar. Măcelăreşte textul şi găseşte în doi timp şi trei mişcări formula talentului care a stat la baza textului. Verificată în ani de zile, confirmată în conferinţe internaţionale.

Cum aţi ajuns la concluzia că tocmai nesemnificativele prepoziţii, conjuncţii sunt calea?

”Problema cea mai grea este nu să identifici stilul unui scriitor, ci să vezi şi dacă nu cumva alţii vor să i se substituie. Cel mai greu este când ai de a face cu profesionişti. Stilul poate fi văzut şi din măsurători cantitative (cum au fost primele încercări din final de secol 19), insa acestea pot fi usor falsificate (vezi că un autor are predilecţie pentru cuvinte de o anumită lungime, că are fraze mai lungi sau mai scurte, etc). Şi atunci a apărut nevoia identificării unor factori care să fie cât mai greu falsificabili de altii, si care să constituie în acelasi timp si o amprentă proprie unui individ anume. Asa s-a ajuns la ideea utilizării cuvintelor de legătură, care s-au dovedit a fi cel mai puţin conştientizate de un individ în timpul scrierii unui text.”

De obicei îţi poţi controla topica, ştii cam ce vrei să spui, dar cum utilizezi aceste cuvinte de legătură este mai puţin clar. În anii 60 ai secolului trecut Mosteller şi Wallace au investit bani şi ani pentru a stabili care sunt cele 70 de cuvinte funcţionale ale limbii engleze, pentru a stabili autorii controversatelor Federalist Papers.

Cum poţi copia un om. Cum intri în plagiat?

”Dacă vrei să plagiezi, e simplu. Fiindcă reproduci, furi cuvintele pline, substantive, verbe, deoarece acestea sunt uşor detectabile, fac sens şi pot fi imitate cu uşurinţă de către un alt autor care ar vrea sa imite un scriitor anume.”

Stilul, stilomul uman

Van Halteren a introdus cu succes o formula pentru caracterizarea stilului, el a numit stilomul uman ampenta stilistică a unui individ. Prin urmare ai putea cuprinde stilomul unui individ în preferinţa sa pentru cuvinte funcţionale. Pentru limba română, noi am lucrat cu stilomul lui Mateiu Caragiale, Radu Albala, Ştefan Agopian, Mircea Cărtărescu, Tudor Arghezi, Mihai Eminescu.

Liviu P.Dinu nu s-a lăsat. Destinul limbii române. ”Urăşte” maghiara, ”iubeşte” turca

”În realitate noi avem acum un arbore al limbilor, dacă el se numeşte Babel sau altfel nu am de unde ştii. Cert, cele aproape 8000 de limbi (dintre care foarte multe dispar anual sau intră pe lista selectă a limbilor pe cale de dispariţie) sunt grupate în familii lingvistice destul de clare deocamdată, însă ceea ce e foarte neclar este cât de apropiate sunt 2 limbi date. Aceste măsuratori lipsesc aproape cu desăvârşire.

Rezultatele sunt interesante, nu e loc aici pentru detalii, suedeza şi daneza sunt printre cele mai apropiate la nivel sintactic (cam la fel cum sunt portugheza şi spaniola), iar tot la nivel sintactic, de exemplu, româna şi maghiara se află printre cele mai depărtate limbi. La nivel ortografic, bazându-ne pe etimologii şi cuvinte înrudite am obţinut că româna are o preferinţă pentru limbile romanice (natural), iar apropierea faţă de turcă, pe care mulţi o exagerează, este dată, de fapt, de cuvintele franţuzeşti pe care şi noi şi turcii le-am împrumutat masiv în finalul secolului 19.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici