Rusia Kieveană - despre cum Kievul a fost fondat înaintea Moscovei

  • Rusia Kieveană a lăsat în urma sa multe biserici construite în perioada secolelor 11-12, cu patru secole înainte de construirea Catedralei Sfântului Vasile (1561 a fost anul consacrării) din Piaţa Roşie de la Moscova.
  • Biserica Poarta de Aur de la Kiev a fost construită între anii 1017 şi 1024.
  • Catedrala Sfânta Sofia din Kiev a fost construită între anii 1037 şi 1057.
  • Catedrala Adormirii din Vladimir a fost construită în 1160, iar Catedrala Sf. Sofia din Novgorod a fost construită din 1052.
1841 afișări
Imaginea articolului Rusia Kieveană - despre cum Kievul a fost fondat înaintea Moscovei

Aceste biserici au fost construite de Rusia Kieveană cu 400 ani înainte ca Rusia Moscovită să construiască Catedrala Sfântului Vasile (Sursa Foto- Wikipedia)

În secolul al VII-lea, avarii stăpâneau în vestul Ucrainei,  khazarii în estul Ucrainei, iar Imperiul Bizantin controla sudul peninsulei Crimeea. Pecenegii au ocupat vestul Ucrainei din secolul X. 

În anul 879 a fost înfiinţată Rusia Kieveană, o federaţie slavo-fino-baltică condusă de dinastia Rurik (dinastie fondată de prinţul varangian Rurik). 

Varingienii erau vikingii suedezi care au pătruns pe teritoriul Europei de Est. 

Prinţul Oleg a unit toate ţările slave şi a extins stăpânirea Kievului din Novgorod de-a lungul văii râului Nipru pentru protejarea rutelor comerciale de atacurile khazarilor din est. Acesta a mutat capitala la Kiev, având o poziţie strategică mai bună. 

Sviatoslav I a continuat să exindă stăpânirea kieveană, cucerind teritoriile khazarilor. 

Vladimir cel Mare, după ce s-a botezat şi s-a convertit la creştinism, a decretat creştinarea tuturor locuitorilor Rusiei Kievene.

Rusia Kieveană a avut şi propriul cod legal, Justiţia Rusului.

Federaţia a intrat în declin şi s-a dezintegrat în următoarele state: Novgorod, Vladimir, Smolensk, Galiţia, Volinia, Chernigov, Ryazan şi Kiev.

Cumanii, un popor nomad  turco-kîpceag din Asia Centrală, a  ocupat sud-estul României de azi, estul Ucrainei, precum şi peninsula Crimeea. Şi cumanii şi statele succesoare au rezistat până în anul 1240 când a avut loc invazia mongolă. 

Dinastia Rurik s-a menţinut la putere în Regatul Galiţiei-Volinia până în secolul XVI. 

Rusia Kieveană a lăsat în urma sa multe biserici construite în perioada secolelor XI-XII, cu patru secole înainte de construirea Catedralei Sfântului Vasile din Piaţa Roşie de la Moscova (1561 a fost anul consacrării) . 

Biserica Poarta de Aur de la Kiev a fost construită între anii 1017 şi 1024. Catedrala Sfânta Sofia din Kiev a fost construită între anii 1037 şi 1057. Catedrala Adormirii din Vladimir a fost construită în 1160, iar Catedrala Sf. Sofia din Novgorod a fost construită din 1052. 

Moscova a fost fondată în anul 1147, din acel an datând prima menţiune documentară. 

Despre Kiev sau Kyiv avem prima atestare documentară din anul 482 d.Hr. Potrivit legendei, Kievul a fost fondat de trei fraţi slavi legendari, Kyi, Scheck şi Khoryv, şi de sora lor Lybed.

Cronicile medievale afirmă că la un moment dat, la sfârşitul secolului al IX-lea sau începutul secolului al X-lea, Askold şi Dir, care ar fi fost de origine vikingă sau varangiană, au domnit la Kiev, iar alţi istorici sugerează că triburile maghiare au condus oraşul între 840 şi 878. Oraşul Kiev se afla pe ruta comercială dintre varangi şi bizantini.

În 968, pecenegii nomazi au atacat şi apoi au asediat oraşul.

Până în anul 1000 d.Hr. oraşul Kiev avea o populaţie de 45.000 de locuitori. 

Sursa - Enciclopedia Britannica

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici