3.500 de şcoli se încălzesc cu lemne şi Transgaz face o conductă separată să ducă gazul românesc din Marea Neagră în Ungaria şi Austria. Ce fel de strategie energetică şi de dezvoltare are România?

Se discută aprins în aceste zile despre forma legii off-shore prin care vor fi taxate companiile care exploatează gazul românesc din Marea Neagră, însă nimeni nu spune că 3.500 din cele 6.700 de şcoli din România nu sunt alimentate cu gaz metan şi directorii de şcoală trebuie să se îngrijească în fiecare an să cumpere lemne pentru iarnă, scrie editorialistul ZF Sorin Pâslaru.

1324 afişări
Imaginea articolului 3.500 de şcoli se încălzesc cu lemne şi Transgaz face o conductă separată să ducă gazul românesc din Marea Neagră în Ungaria şi Austria. Ce fel de strategie energetică şi de dezvoltare are România?

3.500 de şcoli se încălzesc cu lemne şi Transgaz face o conductă separată să ducă gazul românesc din Marea Neagră în Ungaria şI Austria. Ce fel de strategie energetică şi de dezvoltare are România?

Despre ce fel de dezvoltare economică putem vorbi şi despre ce fel de educaţie când condiţiile minime de desfăşurare a orelor de clasă şi de funcţionare civilizată a unei unităţi de învăţământ nu sunt îndeplinite?

Cum poate fi acceptat faptul ca într-o ţară care produce 9 miliarde de metri cubi pe an de gaz, adică 90% din consumul propriu, pe locul patru în Uniunea Europeană la producţia de gaz, jumătate din şcoli şi grădiniţie să se încălzească cu lemne?

Doar într-o ţară fără cap, aşa cum este astăzi, unde  de fapt nici nu poţi să afli din două click-uri sau printr-o întrebare la Statistică sau la Ministerul Învăţământului, exact câte şcoli au gaz metan din total.

Ce ştim este doar că din 320 de oraşe şi municipii, doar 246 au gaz metan şi din 2.861 de comune, doar 671 sunt conectate la reţeaua de gaze.

Ce indice de dezvoltare mai bun poate fi decât conectarea locuinţelor la reţeaua de apă, canalizare şi gaz metan a locuinţelor, a şcolilor, grădiniţelor, liceelor, a dispensarelor şI spitalelor?

Dispunem de reţele hidrografice cum nicio altă ţară din Europa de Est nu are, suntem cvasiindependenţi la consumul de gaz, exportăm energie electrică, dar copiii României merg în şcoli din secolul XIX.

Se tot discută asupra redevenţelor care vor fi încasate ca urmare a exploatării gazelor din Marea Neagră, dar realitatea este că poţi să faci bani cu adevărat din exploatarea de resurse de pe propriul teritoriu decat dacă le exploatezi prin propriile companii naţionale.

Redevenţele nu sunt practic decât o invenţie pentru ca marile companii din statele fără resurse să îşi poate întinde reţeaua în toată lumea.

Astăzi, ni se spune că România va încasa miliarde de euro din redevenţele din gazul din Marea Neagră, pentru care Transgaz  face o conductă distinctă care să îl transporte direct în Ungaria şi în Austria.

Dar astăzi, la 9 miliarde de metri cubi de gaze extraşi din toată ţara, Romgaz şi OMV Petrom plătesc redevenţe de 200 de milioane de dolari pe an. La 5 miliarde de metri cubi, cât se prevede că se va extrage din Marea Neagră peste 10 ani, se va încasa pe an un miliard de euro din redevenţe? De unde aceste cifre fantasmagorice?

Regula de trei simpla arată că la 5 mld. metri cubi extraşi se va încasa 100 de milioane de dolari pe an dacă se păstrează actualul nivel al redevenţelor.

De fapt, România extrage deja din Marea Neagră printr-o platformă construită de Petrom înainte de privatizare, 1 miliard de metri cubi de gaz pe an pentru care OMV Petrom plăteşte circa 20 de milioane de dolari redevenţe pe an.

CITEŞTE MAI DEPARTE

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici