ANALIZĂ: Summit decisiv pentru soarta zonei euro. Se vor găsi soluţii pentru stoparea crizei?

La nici şase săptămâni după summit-urile anticriză de urgenţă convocate la finele lunii octombrie, calificate de liderii politici, de analişti, investitori şi presă drept istorice, cruciale sau decisive pentru viitorul zonei euro, UE se pregăteşte pentru o nouă reuniune cu aceleaşi atribute.

1269 afişări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Summit decisiv pentru soarta zonei euro. Se vor găsi soluţii pentru stoparea crizei?

ANALIZĂ: Summit decisiv pentru soarta zonei euro. Se vor găsi soluţii pentru stoparea crizei? (Imagine: Shutterstock)

Aşteptările sunt însă mult mai mari, iar momentul emană, justificat sau nu, un oarecare optimism.

După cele două întâlniri ale liderilor UE de la finele lunii octombrie a rezultat aprobarea de principiu a unor măsuri ambiţioase - creşterea resurselor Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF) la 1.000 miliarde euro prin aşa-numitul proces de pârghie (leveraging), reducerea cu 50% a sumelor datorate de Grecia în contul obligaţiunilor guvernamentale vândute creditorilor privaţi şi recapitalizarea băncilor europene cu peste 100 miliarde euro.

Pieţele au reacţionat repede cu scepticism, apreciind că lipsa unor detalii tehnice care să descrie clar cum vor fi aplicate aceste măsuri pune sub semnul întrebării întreg planul anticriză al UE. Negocierea acestor detalii a început curând să întârzie, deciziile fiind amânate de la o şedinţă Eurogroup (a miniştrilor de Finanţe din zona euro) la următoarea. Totodată, interesul teoretic al investitorilor internaţionali, din afara Europei, să finanţeze EFSF, şi implicit piaţa obligaţiunilor de stat din zona euro, pare greu de materialiat.

Între timp, dobânzile obligaţiunilor statelor de la "periferia" zonei euro au crescut rapid, iar sistemul bancar se confruntă acum cu o situaţie tot mai tensionată şi accesul la finanţare din ce în ce mai dificil.

Astfel, pieţele au continuat să scadă, însă pesimismul a fost răsturnat în scurt timp de informaţiile apărute în luna noiembrie şi în primele zile din decembrie privind măsurile care vor fi negociate la următorul summit UE, de joi şi vineri, dar şi datorită acţiunii concertate a băncilor centrale de a înlesni condiţiile de finanţare în dolari ale instituţiilor de credit europene. Bursele, pieţele de mărfuri şi moneda euro sunt în creştere de circa 10 zile, investitorii manifestând optimism în privinţa summit-ului, spre deosebire de situaţia din octombrie.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel au pregătit modificări istorice la Tratatul UE, pentru care trebuie să obţină acceptul unanim al liderilor europeni. Modificările ar trebui să includă, pentru a calma pieţele şi pentru a evita o criză financiară de proporţii, un control strict asupra bugetelor statelor din zona euro, cu sancţiuni dure pentru guvernele care nu se vor încadra în normele europene.

Presa internaţională abundă de informaţii pe surse din culisele negocierilor de la vârful UE. Liderii europeni se gândesc să extindă mecanismele de intervenţie pentru salvarea statelor din zona euro, păstrând în acelaşi timp intenţia de a aplica aşa-numitul procedeu de leveraging pentru a consolida resursele EFSF.

Banca Centrală Europeană se arată pregătită să acţioneze mai agresiv pentru combaterea crizei dacă liderii politici europeni vor reuşi să se pună de acord pe o consolidare şi integrare fiscală profundă la nivelul zonei euro. Totodată, instituţia a înlesnit semnificativ operaţiunile de lichiditate, iar unii speră ca BCE să adopte o politică de tip "relaxare cantitativă", similară măsurilor luate de Rezerva Federală a SUA şi Banca Angliei în urma crizei financiare globale din 2008-2009.

BCE are joi, la câteva ore înainte de dineul oficial care va da startul summit-ului UE, ultima şedinţă de politică monetară din acest an a Consiliului Guvernatorilor. Pieţele anticipează reducerea dobânzii cheie de la 1,25% la 1% (acelaşi minim istoric atins şi în 2009 pentru combaterea efectelor crizei mondiale), aşteptând totodată indicii din partea oficialilor instituţiei privind eventuale intervenţii agresive.

La toate acestea se adaugă comentariile şi zvonurile despre rolul Fondului Monetar Internaţional în dezamorsarea crizei. Oficialii FMI au fost nevoiţi în ultimele săptămâni să dezmintă, pe rând, speculaţii că ar pregăti un ajutor de 600 miliarde euro pentru Italia şi, mai recent, că statele G20 ar putea credita instituţia de la Washington cu 600 miliarde de dolari pentru a sprijini efortul anticriză din Europa.

Totodată, se spune că băncile centrale din zona euro, alături de Rezerva Federală, ar pune la cale un program de împrumuturi către FMI pentru a înlesni intervenţiile creditorului de la Washington în sprijinul statelor cu probleme din Europa.

În acest context, bursele cresc, moneda euro câştigă teren faţă de dolar, iar dobânzile obligaţiunilor ţărilor de la periferia zonei euro, ajunse în octombrie şi noiembrie la niveluri nesustenabile, se retrag spre niveluri mai acceptabile.

Ministrul francez al Finanţelor, Francois Baroin, a ţinut să dea asigurări suplimentare declarând miercuri, la Canal+, că Merkel şi Sarkozy "nu vor pleca de la summit" fără un acord solid, decisiv de stingere a crizei.

Atmosfera plăcută pare însă alimentată de tranzacţiile speculative de pe pieţe, deoarece datele publicate miercuri privind situaţia finanţării băncilor europene desenează un tablou sumbru. Deşi creşterea burselor, a monedei euro şi scăderea dobânzilor ar putea sugera optinism şi încredere, băncile nu au acces la finanţare în condiţii normale. În plus, optimismul este contrazis, pe surse, de un înalt oficial german.

Acesta a declarat miercuri seară, sub protecţia anonimatului, că este pesimist în privinţa summit-ului UE deoarece instituţiile şi guvernele europene trebuie să accepte compromisuri dificile pentru a aproba propunerile franco-germane şi un plan decisiv de soluţionare a crizei.

"Mulţi protagonişti încă nu înţeleg cât de gravă este situaţia", reclamă acesta, afirmaţie care s-ar potrivit probabil multor întâlniri la nivel înalt din ultimii doi ani ale liderilor europeni.

Totodată, datele BCE prezentate miercuri au arătat că băncile italiene au împrumutat în noiembrie 153,2 miliarde euro de la banca centrală prin programele de lichiditate de urgenţă, faţă de 111,3 miliarde euro în octombrie, respectiv 41,3 miliarde euro în iunie.

Băncile din zona euro au accesat miercuri peste 50 miliarde de dolari în cadrul primei operaţiuni de finanţare în monedă americană derulată de BCE după ce marile bănci centrale ale lumii au intervenit concertat prin scăderea costurilor împrumuturilor în dolari pentru instituţiile de credit. Analiştii estimau că băncile vor accesa numai 10 miliarde de dolari în prima astfel de operaţiune.

În plus, surse oficiale susţin că guvernul german va reactiva săptămâna viitoare un fond de urgenţă destinat salvării băncilor, înfiinţat la apogeul crizei financiare mondiale din 2008.

Şi agenţiile de rating par să încline spre pesimism. Standard & Poor's a avut o activitate bogată în ultima perioadă, ameninţând că va retrograda în masă ratingurile ţărilor din zona euro, inclusiv cele şase state AAA de care depinde finanţarea EFSF, apoi că va reduce chiar ratingul Fondului, calificativul Uniunii Europene şi "notele" acordate marilor bănci europene. Cascada de retrogradări cu care ameninţă S&P depinde în principal de deznodământul summit-ului de joi şi vineri.

Un moment notabil în desfăşurarea evenimentelor este "plicul cu bombă" adresat miercuri directorului general al Deutsche Bank, Josef Ackermann, considerat "chipul capitalismului" în Germania. Din fericire, pachetul a fost interceptat de autorităţi înainte de a ajunge la sediul Deutsche Bank din Frankfurt, potrivit presei.

Ackermann este preşedintele Institutului pentru Finanţe Internaţionale, cel mai puternic grup de lobby al industriei financiare mondiale, care negociază în numele creditorilor privaţi ştergerea unei bucăţi consistente din datoriile Greciei. De altfel, Ackermann este una dintre cele mai imporante figuri în negocierile pentru salvarea statului elen de la faliment.

Liderii europeni sunt supuşi unor presiuni colosale, din partea pieţelor, din partea partenerilor internaţionali, în principal SUA, dar şi pe plan intern, la nivel naţional, unde trebuie să gestioneze efectele sociale şi politice ale crizei. Sarkozy va încerca să obţină anul viitor un nou mandat de preşedinte, iar în Germania sunt programate alegeri locale în 2012 şi generale în 2013.

Secretarul general al Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, se află în turneu diplomatic în Europa, unde s-a arătat încrezător în planul franco-german de rezolvare a crizei şi în capacitatea zonei euro de a ajunge la un consens.

Modificarea Tratatului UE, cea mai importantă măsură pe termen mediu şi lung luată în calcul de liderii europeni la doi ani de la izbucnirea crizei, este însă un obiectiv dificil de atins, pentru care s-ar putea ajunge la referendumuri în statele membre pentru consultarea popukaţiei, proces îndelungat al cărui deznodământ este greu de anticipat.

Summit-ul de joi şi vineri ar putea aduce astfel un acord de principiu pentru schimbarea Tratatului, însoţit de modificări punctuale urgente ale unor reglementări europene care să poată fi aplicate automat, prin consultarea Consiliului European, a Băncii Centrale Europene şi Parlamentului European.

Preşedintele Băsescu a declarat, miercuri, că România va susţine la Consiliul European modificarea imediată a reglementărilor privind procedura de deficit excesiv, variantă care nu necesită ratificarea la nivelul statelor membre, urmând ca ulterior să se recurgă la modificarea Tratatului UE.

Şeful statului a spus că modificarea Tratatului în acest moment ar presupune ratificare prin Parlament sau referendum în fiecare stat membru, ceea ce ar dura până la doi ani. Preşedintele a spus că, în situaţia actuală, UE are nevoie de soluţii urgente şi a arătat că varianta cea mai bună ar fi amendarea protocolului care reglementeaz deficitul excesiv.

Preşedintele a mai arătat că statele din zona euro cu o datorie de stat de peste 60% din PIB ar trebui să prezinte calendare de reducere a indicatorului sub acest prag, iar statele UE şi în special cele din zona euro ar trebui să se angajeze la respectarea pragului de 3% din PIB al deficitului bugetar prin introducerea acestuia în Constituţie.

El a mai spus că statele membre ar trebui să stabilească la nivel naţional un mecanism automat de corecţie a deficitului, adică în cazul în care bugetul de stat nu reuşeşte să se încadreze într-un deficit de maxim 3% din PIB, fiecare guvern ar trebui să aibă stabilit mecanismul de creştere a veniturilor şi diminuare a cheltuielilor, separat sau combinat.

Băsescu a mai afirmat că România este în momentul de faţă "foarte afectată" de situaţia din zona euro, afirmând că ţara "plăteşte o factură grea a întârzierii deciziilor convingătoare în zona euro". Întrebat dacă întârzierea acestor decizii duce la afectarea populaţiei României, Băsescu a răspuns afirmativ.

Criza din zona euro degenerează treptat spre recesiune economică, din cauza nivelului scăzut de încredere şi condiţiilor dificile de pe pieţele de credit, situaţie care afectează direct exporturile României. Totodată, sistemul bancar autohton depinde în mare măsură de "sănătatea" băncilor europene.

Situaţia fără precedent pune sub semnul întrebării şi calendarul adoptării monedei euro în statele din Europa Centrală şi de Est, consecinţele crizei din acest punct de vedere fiind greu de anticipat.

(Material de Vlad Popescu, vlad.popescu@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici