Bloomberg: În spatele crizei din Grecia "fierb" două viziuni privind euro

În spatele crizei din Grecia "fierb" două viziuni privind euro şi, cu cât este amânat mai mult falimentul acestei ţări, cu atât sunt mai aproape liderii europeni de a încălca unul dintre cele mai vechi taboo-uri, prin asumarea responsabilităţii pentru finanţele unui stat membru, comentează Bloomberg.

612 afişări
Imaginea articolului Bloomberg: În spatele crizei din Grecia "fierb" două viziuni privind euro

Bloomberg: În spatele crizei din Grecia "fierb" două viziuni privind euro (Imagine: Shutterstock)

Autorităţile europene devin principalii deţinători deobligaţiuni suverane elene, chiar dacă se opun propuneriipreşedintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet,pentru o "consolidare majoră" a legăturilor fiscale în spaţiulcomunitar.

În aceste condiţii, obiecţiile politicienilor europeni deîmpărţire a suveranităţii sunt subminate de propriile eforturi desalvare a euro.

"Cu cât este evitată restructurarea datoriilor elene, cu atâtmai mult obligaţiile financiare ale Greciei sunt împărţite şi apareo uniune fiscală de facto", a declarat David Mackie, economist şefla JPMorgan Chase în Londra.

Dacă BCE va avea succes în încercarea de a prevenirestructurarea, în viitorul apropiat, a datoriilor Greciei,regiunea va merge spre destinaţia dorită de Trichet, credeMackie.

Parlamentul de la Atena a aprobat miercuri un nou plande austeritate, creând condiţiile pentru obţinerea unui al doileaprogram internaţional de finanţare în decurs de doi ani, care vamajora contribuţia contribuabililor europeni la salvarea celui maiîndatorat stat din UE.

Pentru investitori, creşterea subvenţionării riscă să afectezeobligaţiunile germane, considerate de referinţă în zona euro.

Rezultatul controversei ar putea determina dacă euro va evoluasau va eşua din cauza temerilor că cei 17 membri sunt prea diferiţipentru a fi uniţi de o monedă unică, dacă unii nu vor să respecteregulile iar alţii nu vor să îi ajute pe cei aflaţi îndificultate.

"Europa se află la o răscruce. Este imposibil să avem o uniunemonetară în anii următori dacă nu construim o uniune economică şifiscală. Trichet este conştient de acest lucru, dar unii lideripolitici au alte viziuni", a afirmat într-un interviu GuyVerhofstadt, prim-ministru al Belgiei în prima decadă a euro.

Costul unei uniuni mai profunde ar fi suportat în mare parte deprincipalele economii ale zonei euro.

Analiştii Nomura International calculează că Germania ar trebuisă contribuie cu 3,5% din PIB pentru ca integrarea regiunii săajungă la nivelul celei din Statele Unite, comparativ cu 1% înprezent, reprezentând 0,7% din bugetul UE.

Finanţarea Greciei, Irlandei şi Portugaliei se va ridica lacirca 2% din PIB-ul Franţei şi al Germaniei, în acest an,reprezentând în mare ratele lor de creştere economică, potrivitanaliştilor companiei de brokeraj Strategists atBrockhouse&Cooper din Montreal.

Compania de cercetare a pieţei Open Europe, din Londra,estimează că fiecare gospodărie din zona euro subvenţionează înprezent cu 535 de euro datoriile Greciei, iar al doilea program desalvare va tripla aproape această sumă, până în 2014.

Trichet vrea să transforme criza într-o oportunitate de arealiza "uniunea viitorului", prin consolidarea reglementărilor şiinstituţiilor care guvernează politicile fiscale şi economice.

El a propus exercitarea dreptului de veto de către instituţiileeuropene, în cazul bugetelor statelor aflate în criză, şi creareaunui minister regional de finanţe.

Autorităţile din Germania, spre exemplu, se tem însă călegăturile mai strânse vor reduce influenţa guvernelor naţionaleasupra propriilor bugete.

Necesitatea de a preveni falimentul Greciei a dus deja la o maimare solidaritate fiscală, consideră Gary Jenkins, director lacompania Evolution Securities din Londra.

În plus, randamentele obligaţiunilor din ţările periferice alezonei euro vor fi mai apropiate de cele ale obligaţiunilorgermane.

Astfel, obligaţiunile Greciei "vor arăta mai bine, iar celegermane mai prost".

Investitorii cer o primă de risc de circa 13% pentruobligaţiunile elene pe termen de zece ani, faţă de celegermane.

Spreadul a scăzut de la un nivel record de 15%, pe măsură ceEuropa se apropie de un acord pentru al doilea program de salvare aGreciei.

Costurile de împrumut ale Germaniei sunt la aproximativ acelaşinivel cu cele ale SUA.

Jim O'Neill, preşedinte al Goldman Sachs Asset Management,susţine că ţările europene trebuie să înceapă să emită obligaţiunicomune pentru a atrage investitorii şi a pune capăt crizei.Germania se opune însă, de teamă că ar avea loc o creştere acostului său de împrumut.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici